Perfecționismul în rândul tinerilor a ajuns la un maxim istoric, avertizează un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Nivelul perfecționismului în rândul tinerilor a ajuns la un maxim istoric, potrivit unui studiu realizat pe peste 82.000 de studenți din Statele Unite, Canada și Marea Britanie.

Cercetarea arată că generațiile actuale resimt o presiune mai mare decât părinții lor pentru a obține performanțe impecabile în educație, carieră și viața personală, relatează The Independent.

• De ce balsamul de rufe face mai mult rău decât bine hainelor noastre?
• Un muzeu în aer liber a câștigat premiul pentru Muzeul European al Anului 2026

Autorii studiului au analizat date colectate între 1989 și 2024. Rezultatele indică o creștere constantă a standardelor pe care tinerii și le impun singuri. În același timp, s-a accentuat teama de greșeală, indecizia și preocuparea excesivă față de opiniile celorlalți.

Psihologul Thomas Curran, coordonatorul cercetării, susține că mulți tineri se confruntă cu un decalaj tot mai mare între așteptări și realitate.

Potrivit studiului, perfecționismul este influențat și de factori economici. Scăderea oportunităților și creșterea inegalităților sunt asociate cu niveluri mai ridicate de stres și autoexigență. Specialiștii spun că piața muncii tot mai competitivă îi determină pe mulți tineri să creadă că trebuie să performeze permanent pentru a reuși.

Fenomenul este amplificat de cultura productivității promovate pe rețelele sociale. Influenceri și creatori de conținut încurajează adesea ideea că succesul depinde de muncă neîntreruptă și optimizare constantă.

Mulți dintre cei intervievați au descris sentimente de anxietate, epuizare și nesiguranță. Unii spun că le este greu să accepte greșelile sau să se bucure de propriile realizări. Perfecționismul influențează nu doar cariera, ci și relațiile personale, unde apare presiunea de a fi partenerul, prietenul sau copilul „ideal”.

Thomas Curran avertizează că perfecționismul este asociat cu anxietatea, depresia, supraanalizarea și nevoia excesivă de validare. În plus, acesta poate favoriza izolarea socială și sentimentul de singurătate. Specialiștii consideră că fenomenul nu mai poate fi privit doar ca o trăsătură de personalitate, ci ca o problemă care afectează tot mai mulți tineri la nivel global.