Oamenii de știință au descoperit un circuit cerebral minuscul care poate declanșa anxietatea și izolarea socială și care, în mod remarcabil, le poate opri înapoi. Aceștia au constatat că restabilirea echilibrului în acest circuit a fost suficientă pentru a inversa câteva dintre aceste comportamente la șoareci.
Cercetarea a fost condusă de Juan Lerma și echipa sa de la laboratorul de Fiziologie Sinaptică din cadrul Institutului de Neuroștiințe (IN), un centru mixt al Consiliului Superior pentru Cercetări Științifice din Spania (CSIC) și al Universității Miguel Hernández (UMH) din Elche. Rezultatele lor au fost publicate în jurnalul iScience.
Studiul s-a concentrat pe amigdală, o regiune a creierului care ajută la reglarea emoțiilor precum frica și anxietatea. Cercetătorii au descoperit că un anumit grup de neuroni din această zonă poate exercita o influență puternică asupra comportamentului emoțional și social.
„Știam deja că amigdala este implicată în anxietate și frică, dar acum am identificat o populație specifică de neuroni a cărei activitate dezechilibrată este suficientă, ea singură, pentru a declanșa comportamente patologice”, explică Lerma.
Pentru a investiga acest aspect, echipa a folosit șoareci modificați genetic care produceau niveluri neobișnuit de ridicate ale genei Grik4. Această modificare a crescut numărul de receptori de glutamat GluK4, făcând anumiți neuroni mai excitabili decât în mod normal, scrie Sciencedaily.
Acest model animal manifestă comportamente asemănătoare cu anxietatea și izolarea socială, trăsături asociate adesea cu afecțiuni precum autismul și schizofrenia.
Oamenii de știință au vizat ulterior neuronii dintr-o zonă a amigdalei cunoscută sub numele de amigdală basolaterală. Prin normalizarea activității genei Grik4 în această regiune, ei au restabilit comunicarea cu neuronii inhibitori din amigdala centrolaterală (numiți neuroni cu descărcare regulată).
„Acea simplă ajustare a fost suficientă pentru a inversa comportamentele legate de anxietate și deficitul social, ceea ce este remarcabil”, spune Álvaro García, primul autor al studiului.
Folosind tehnici de inginerie genetică și viruși modificați, cercetătorii au corectat selectiv dezechilibrul neuronal. Ei au aplicat aceeași intervenție și pe șoareci care prezentau în mod natural niveluri ridicate de anxietate, iar tratamentul a redus anxietatea și în cazul acelor animale.
Acest lucru sugerează că, de fapt, calea neuronală identificată poate fi parte dintr-un sistem mai universal implicat în reglarea emoțională.
Nu toate simptomele s-au îmbunătățit după intervenție. Șoarecii au continuat să prezinte deficite în memoria de recunoaștere a obiectelor, ceea ce indică faptul că și alte regiuni cerebrale, cum ar fi hipocampul, contribuie la anumite aspecte ale acestor tulburări.
Cu toate acestea, descoperirile oferă o direcție promițătoare pentru terapiile viitoare, indicând faptul că țintirea acestor circuite neuronale specifice ar putea deveni o strategie eficientă și mult mai localizată pentru tratarea tulburărilor afective.
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Puzzle-urile revin în tendințe: cum devin un antidot pentru anxietate
Băuturile anti-anxietate iau cu asalt piața. Funcționează sau nu?