Un studiu a descoperit o legătură între alăptare și riscul de ADHD la bebeluși

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii din Norvegia au descoperit că bebelușii hrăniți exclusiv la sân prezintă un risc mai mic de a dezvolta simptome de ADHD. Riscul de ADHD este chiar mai mic pentru fetele care au fost alăptate, în comparație cu băieții care au participat la studiu.

Un nou studiu a arătat că bebelușii hrăniți exclusiv la sân în primele șase luni de viață prezintă un risc mai scăzut de a manifesta simptome de ADHD.

Cercetătorii de la Universitatea din Bergen, Norvegia, au descoperit o legătură între durata alăptării materne și probabilitatea ca bebelușul să dezvolte, în timp, simptome de ADHD.

Tulburarea de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD) este o afecțiune de neurodezvoltare. Adesea este diagnosticată la copii, iar simptomele persistă până la maturitate. Se manifestă prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate sau comportament impulsiv. La vârsta adultă, simptomele pot afecta organizarea, munca, dar și relațiile sociale. Nu există un tratament care să vindece complet simptomele ADHD, însă ele pot fi gestionate mai ușor cu ajutorul Terapiei Cognitiv – Comportamentale și al medicației.

„Este bine cunoscut faptul că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de factori de mediu”, a declarat Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător la Departamentul de Biomedicină al Universității din Bergen, precum și consultant principal la Spitalul Betanien.

„Cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor de ADHD era mai scăzut la vârstele de trei, cinci și opt ani”, a adăugat Solberg.

Cercetătorii au analizat datele a peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009, urmărind obiceiurile de alăptare și efectuând evaluări de urmărire la vârstele de trei, cinci și opt ani.

Cercetătorii au constatat că orice formă de alăptare era asociată cu o reducere a simptomelor ADHD, însă efectul creștea odată cu durata și intensitatea alăptării, atingând nivelul maxim în cazul alăptării exclusive până la vârsta de șase luni.

Studiul a evidențiat și diferențe semnificative între sexe, fetele prezentând cele mai puternice asocieri la toate vârstele.

Solberg a subliniat că, deși ereditatea este probabil cel mai puternic factor de risc pentru ADHD, tulburările de dezvoltare neurologică sunt determinate de o multitudine de factori.

Laptele matern este principala sursă de hrană pentru bebeluși timp de câteva luni. Acesta conține macronutrienți, vitamine, prebiotice și probiotice, componente imunitare și alte componente biologic active care pot influența dezvoltarea creierului în primele luni de viață, potrivit cercetătorilor.

Organizația Mondială a Sănătății, dar și UNICEF recomandă alăptarea în prima oră de la naștere și alăptarea exclusivă a copiilor în primele șase luni de viață, adică micuților nu li se vor administra apă sau alte alimente sau lichide.

Cu toate acestea, unele femei nu alăptează pe durata recomandată sau chiar deloc. Potrivit studiului, participantele au alăptat exclusiv în medie, mai puțin de patru luni.

În astfel de cazuri, laptele praf pentru sugari, de obicei cu o formulă bazată pe lapte de vacă este singura alternativă recomandată la laptele matern în primele 12 luni de viață.