Oamenii de știință au descoperit un comutator ascuns în creier, care oferă indicii despre ADHD

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Capacitatea de concentrare nu este un atribut exclusiv uman și nici măcar unul rezervat primatelor. Păsările, reptilele și chiar peștii își pot îndrepta atenția către o țintă îngustă, filtrând elementele periferice.

Această abilitate a apărut acum sute de milioane de ani, însă mecanismul cerebral exact din spatele ei a rămas parțial un mister.

• Activitatea umană nu i-a dăunat întotdeauna biodiversității. Iată ce spun oamenii de știință!
• Cercetătorii au numărat din nou câte insecte sunt pe Pământ, iar rezultatul a depășit așteptările

Un nou studiu realizat pe șoareci și publicat în revista Nature Communications de către cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins dezvăluie descoperirea unui grup de neuroni ancestrali din punct de vedere evolutiv. Aceștia joacă un rol surprinzător în atenția spațială selectivă și ar putea deține cheia pentru înțelegerea unor tulburări precum ADHD.

Înțelegerea modului în care funcționează atenția spațială selectivă este esențială pentru supraviețuirea oricărui animal, de la găsirea hranei și evitarea prădătorilor, până la rezistența de a deschide rețelele sociale atunci când avem de lucru. În cazul unor afecțiuni umane precum ADHD sau schizofrenia, această abilitate este profund perturbată.

Neuronii identificați de echipă sunt de tip inhibitor și fac parte din complexul tegmental lateral parabigeminal, sau PLTi. Acești neuroni folosesc ca mesager chimic GABA (acidul gama-aminobutiric), un neurotransmițător a cărui activitate s-a demonstrat deja că este dereglată în cazul persoanelor cu ADHD. Localizată în trunchiul cerebral, această rețea neuronală este extrem de conservată de-a lungul evoluției speciilor.

Un grup de neuroni ancestrali

„Un semn distinctiv al ADHD este faptul că până și cei mai slabi factori distrag atenția și exact asta vedem aici când acești neuroni sunt opriți”, explică Shreesh Mysore, neurocercetător la Johns Hopkins.

„Dar în ziua următoare, când neuronii sunt reporniți, același animal poate ignora din nou distractorii, chiar și pe cei foarte puternici.”

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au antrenat șoareci să execute o sarcină pe un ecran tactil. Animalele trebuiau să se concentreze pe imaginile din fața lor și să le atingă cu nasul pentru a primi o recompensă, ignorând în același timp elementele perturbatoare (distractorii) care apăreau în alte zone ale ecranului, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii au observat că singura funcție afectată a fost capacitatea de a prelua informațiile concurente, de a le compara și de a acorda prioritate locației cu informația cea mai importantă. Din acest motiv, Mysore descrie această zonă ca fiind un „motor de selecție a atenției”.

Calea către noi strategii terapeutice

Până acum, opinia dominantă în comunitatea științifică era că atenția spațială selectivă este controlată de o regiune corticală mai nouă, apărută mai recent în evoluție, pe care oamenii o împart doar cu celelalte primate. Această descoperire sugerează însă că o structură mult mai veche și mai profundă joacă un rol executiv major.

Deși creierul șoarecilor diferă de cel uman, rețeaua PLTi este atât de conservată din punct de vedere evolutiv încât toate dovezile actuale indică faptul că acești neuroni există și funcționează în mod similar și în biologia umană.

Confirmarea acestor mecanisme la oameni ar putea deschide calea către noi strategii terapeutice, non-invazive sau farmacologice, pentru gestionarea ADHD.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum se manifestă ADHD la adulți și ce poți face ca să-ți regăsești echilibrul

Inteligența Artificială ar putea detecta ADHD la copii înainte de apariția simptomelor

ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret

Autismul și ADHD încep în intestine, arată un studiu efectuat pe copii din Suedia