Home » D:News » Materiale care pot capta apă din aer și stoca energie, dezvoltate de un chimist român de la Princeton

Materiale care pot capta apă din aer și stoca energie, dezvoltate de un chimist român de la Princeton

Materiale care pot capta apă din aer și stoca energie, dezvoltate de un chimist român de la Princeton
Foto: Shutterstock
Publicat: 28.09.2026

Chimistul român Mircea Dincă, profesor la Princeton, dezvoltă materiale care ar putea fi folosite pentru stocarea energiei și captarea apei din atmosferă, chiar și în condiții de umiditate foarte scăzută.

Cercetătorul născut în România lucrează cu o clasă de materiale numite rețele metal-organice, cunoscute sub denumirea de MOF (metal-organic frameworks), potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Arhitectura MOF-urilor, structuri cristaline formate din componente metalice conectate prin molecule organice, creează un număr foarte mare de pori minusculi, în interiorul cărora pot fi captate diferite molecule.

Porii au dimensiuni de ordinul nanometrilor, iar suprafața internă a materialelor poate deveni uriașă. Mircea Dincă explică, într-un material publicat de Unversitatea Princeton în aprilie 2026, că o cantitate de MOF de dimensiunea unei lingurițe poate avea o suprafață internă comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.

Această proprietate permite materialelor să rețină molecule precum apa, dioxidul de carbon sau metanul.

La ce lucrează un chimist român de la Princeton?

Una dintre direcțiile cercetărilor lui Mircea Dincă urmărește folosirea acestor materiale pentru captarea apei din atmosferă, inclusiv în zone foarte uscate.

Un studiu publicat în Nature Communications în mai 2025 prezintă un MOF denumit Mg-SU-102, care începe să capteze rapid apă la o umiditate relativă de numai 4,3%. Materialul poate ajunge la o capacitate maximă de 0,41 grame de apă pentru fiecare gram de material și a înregistrat pierderi minime de capacitate după 500 de cicluri de captare și eliberare a apei.

Cercetătorii încearcă să controleze atât dimensiunea porilor, cât și proprietățile lor chimice pentru ca materialele să capteze apa la niveluri scăzute de umiditate și să o elibereze ulterior cu un consum cât mai redus de energie.

Mircea Dincă a explicat pentru Princeton că echipa sa modifică dimensiunea porilor și capacitatea acestora de a interacționa cu apa pentru a proiecta materiale care să o capteze la umiditate scăzută și să o elibereze folosind cât mai puțină energie.

Cercetările românului vizează și o altă proprietate a MOF-urilor: capacitatea de a conduce electricitatea.

Deși aceste materiale sunt extrem de poroase, în mod obișnuit conduc foarte slab electricitatea. Dincă și echipa sa au contribuit la dezvoltarea unor MOF-uri conductoare, deschizând posibilitatea utilizării lor în dispozitive pentru stocarea energiei.

Dispozitive de stocare a energiei

Într-un alt studiu, publicat în Nature Materials, cercetătorii au prezentat un supercondensator în care un MOF conductiv a fost folosit ca unic material activ al electrozilor, fără aditivi conductori sau lianți.

Dispozitivul a păstrat peste 90% din capacitate după 10.000 de cicluri de încărcare și descărcare. Studiul a fost publicat online în 2016 și a apărut în ediția din februarie 2017 a revistei.

În prezent, laboratorul condus de Dincă la Princeton studiază materiale microporoase pentru aplicații precum bateriile și supercondensatoarele, dar și pentru cataliză și alte tehnologii legate de energie și mediu.

Mircea Dincă s-a născut și a crescut la Făgăraș și a absolvit Universitatea Princeton în 2003. Și-a obținut doctoratul la Universitatea California, Berkeley, în 2008, iar în 2010 s-a alăturat MIT (Massachusetts Institute of Technology), unde și-a continuat cariera academică.

În 2020 a devenit profesor titular la MIT, iar ulterior s-a întors la Princeton, unde este în prezent profesor de chimie.

Pentru dezvoltarea rețelelor metal-organice, domeniu în care lucrează și Mircea Dincă, Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, MOF-urile pot fi proiectate pentru diferite funcții, printre posibilele aplicații fiind captarea apei din aerul uscat și a dioxidului de carbon, stocarea gazelor și catalizarea reacțiilor chimice.

Tags:
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu și munca lor, care rămâne expusă și onorată”
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu ...
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus ...
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Roma avea pompieri acum 1.800 de ani! Cum stingeau incendiile fără hidranți și autospeciale în vremea lui Marcus Aurelius ...
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Te durea o măsea în Roma antică? Puteai rămâne fără dinte! Cum își tratau romanii durerile dentare în vremea lui ...
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație a fricii
De ce ne este frică atunci când nu există niciun pericol? O descoperire despre creier răstoarnă o veche explicație ...
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul emoțional
De ce apelăm la prieteni diferiți atunci când suntem triști, furioși sau îngrijorați? Ce spune psihologia despre sprijinul ...
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Ce se ascunde în ADN-ul oamenilor cu schizofrenie sau tulburare bipolară? O nouă ipoteză genetică
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?
25 de destinații de vizitat în 2027. Ce locuri surprinzătoare se află pe lista National Geographic?