Când trecem printr-o perioadă dificilă, există prieteni cărora le cerem sfaturi și alții pe care îi căutăm doar pentru că ne simțim bine în prezența lor. Uneori vrem să fim ascultați, alteori să râdem sau să uităm pentru câteva ore de ceea ce ne preocupă. Dar cât de conștient alegem persoana la care apelăm și cât de mult ne ajută această alegere?
Un studiu publicat în octombrie 2026, în revista BMC Psychology, a cercetat felul în care oamenii își folosesc relațiile de prietenie pentru a-și gestiona emoțiile. Rezultatele contrazic, în parte, ideea că fiecare prieten ar avea un rol bine definit în viața noastră emoțională.
Cercetarea, realizată de Paula Schott, Katharina Enser și Martin Weiß, de la Universitatea din Würzburg, Germania, a urmărit timp de două săptămâni interacțiunile sociale ale 106 adulți.
Participanții au primit de patru ori pe zi notificări pe telefon, fiind întrebați dacă au comunicat cu un prieten, cu cine și ce sperau să obțină din acea interacțiune.
În total, cercetătorii au analizat 2.796 de raportări ale contactelor dintre participanți și prietenii lor.
Au fost urmărite șase forme de sprijin emoțional: găsirea unor soluții, încurajarea, reinterpretarea unei situații, umorul, distragerea atenției și contactul fizic.
De exemplu, cineva care se confruntă cu o problemă profesională poate apela la un prieten cu experiență, în timp ce o persoană copleșită de griji poate prefera compania cuiva care o face să râdă.
Aceste exemple ilustrează mecanismul cercetat, nu situații individuale documentate în studiu.
În psihologie există un concept numit emotionships, introdus de cercetătoarea Elaine Cheung și colaboratorii săi. Acesta descrie relațiile către care oamenii se îndreaptă pentru a gestiona anumite emoții.
O persoană poate considera că un prieten o ajută atunci când este tristă, iar altul atunci când se simte anxioasă.
Studiul din 2026 a mers mai departe, încercând să stabilească dacă oamenii aleg prieteni diferiți și în funcție de tipul de ajutor pe care speră să îl primească.
Cercetătorii au observat asemenea asocieri, dar ele au fost mai slabe decât păreau inițial.
După ce au ținut cont de frecvența generală a contactelor, diferențierea a devenit mai evidentă în special pentru rezolvarea problemelor și, într-o măsură mai mică, pentru distragerea atenției.
Cu alte cuvinte, faptul că apelăm frecvent la aceeași persoană poate reflecta apropierea sau disponibilitatea ei, nu neapărat o capacitate specială de a ne ajuta într-o anumită situație.
Aceasta a fost una dintre întrebările centrale ale studiului.
Autorii au verificat dacă persoanele care apelau la prieteni diferiți, în funcție de sprijinul dorit, raportau interacțiuni mai satisfăcătoare, o stare psihologică mai bună sau mai puțină singurătate socială.
Nu au identificat o asociere semnificativă între această diferențiere și rezultatele urmărite.
Constatarea nu înseamnă că sprijinul prietenilor este inutil. Ea arată doar că, în acest eșantion, specializarea relațiilor nu a fost asociată cu beneficiile psihologice anticipate.
Cercetarea are și limite importante: majoritatea participanților erau tineri, cu o vârstă medie de aproximativ 25 de ani, iar autorii au înregistrat ceea ce oamenii sperau să primească, nu comportamentul efectiv al prietenilor.
Un rezultat secundar a atras atenția cercetătorilor: interacțiunile față în față au fost evaluate mai favorabil decât cele desfășurate prin mesaje, iar umorul a fost asociat frecvent cu experiențe pozitive.
Totuși, nu putem concluziona că simpla prezență fizică produce aceste beneficii. Întâlnirile directe pot presupune și relații mai apropiate, conversații mai lungi sau activități comune.
Cercetările anterioare despre emotionships (relațiile prin care ne gestionăm emoțiile) au indicat că oamenii pot identifica persoane diferite pe care le consideră potrivite pentru anumite stări emoționale. Noul studiu nu a identificat însă o legătură semnificativă între această diferențiere și bunăstarea psihologică.
Rezultatele sugerează, de asemenea, că oamenii nu își aleg întotdeauna prietenii în funcție de tipul de sprijin de care au nevoie. Alegerea poate fi influențată și de apropierea dintre ei, de frecvența cu care obișnuiesc să vorbească sau de disponibilitatea persoanei respective.
Surse:
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1948550614564223
https://link.springer.com/article/10.1186/s40359-026-05767-w