Introducere in antropologia faptelor si gesturilor cotidiene

Viata cotidiana, cu gesturile, interactiunile si ritualurile ei, pare genul de teren in care e putin probabil sa gasesti ceva demn de interes. Totul pare, prin prisma experientei, minat de o previzibilitate inevitabil plictisitoare iar exoticul izbavitor este de cautat in alta parte. Cursul de fata isi propune sa contrazica acest lucru prin construirea unui tip de privire atenta si mirata la faptele cotidiene, lucru posibil prin exorcizarea repetata a stereotipurilor pe care le practicam atunci cind vine vorba de bucatarie, corp, spatiu domestic, spatiu public, vestimentatie. Obisnuim, spre exemplu, sa cautam cu disperare sa cumparam haine din fibre cit mai naturale. Disponibilitatea cheltuirii unor sume insemnate pentru astfel de haine pare sa aiba in spate o istorie foarte lunga, daca plecam de la premisa ca fibrele naturale au fost intotdeauna valorizate si datatoare de status. Jane Schneider demonstra la sfirsitul anilor 2000 ca lucrurile n-au stat asa tot timpul si ca, la aparitia lor, fibrele sintetice au produs o revolutie in istoria vestimentatiei, primele loturi de haine realizate din aceste materiale aveau costuri exorbitante iar cei care le imbracau faceau parte din publicul snob care astazi cauta etichetele care indica procentul de bumbac, cinepa sau in. Cursul de fata pune in discutie felul in care acest tip de perceptii se construiesc, se reproduc si se incapsuleaza, la nivel discursiv, in realitatea cotidiana.

Cursul este structurat astfel:

• Cum să fii o gazdă sau un musafir bun în sezonul sărbătorilor?
• Marea Britanie lansează două studii pentru a evalua efectele blocantelor pubertății la tineri cu incongruență de…

1. Practica observatiei faptului cotidian in etnografia spatiului domestic: cum se contruiesc perceptiile legate de igiena spatiului domestic si de consumul de produse care o intretin dar si o discutie despre felul in care acestea sint influentate de publicitate si discursurile dominante din mass-media locale.

2. Dimensiunea culturala a practicilor gastronomice: o discutie despre fast-food si mcdonaldizare, slow-food si consumul produselor « traditionale » / « nationale »; mersul la resturant si mincatul acasa; ce si de ce dispare din camarile parintilor nostri.

3. Vinatorii de « cool »: o scurta incursiune (bibliografica) in istoria dungii (in vestimentatie) si o discutie despre fetisizarea fibrelor si fetisizarea brandurilor; « industria » second-hand-urilor si cea a fake-urilor; resemnficarea articolelor vestimentare si modul in care hainele construiesc si modeleaza identitati.

4. Timpul liber – moduri de intrebuintare: cit timp liber, cum se cistiga el si cum se foloseste; teambuilding si downshifting; scurta incursiune in istoria trecerii de la etatizarea timpului la corporatizarea lui; tabieturile si mofturile; turismul: fotografii si suveniruri; clubbing-ul.

5. Corpul social – corpul ca bun de consum: cosmetice si bodybuilding; de la frizerie la saloanele de hair-styling; revistele glossy si industriile infrumusetarii.

6. Noile tehnologii si viata online: bipuri, sms-uri, retele virtuale; « patologia » comunicarii online, gadgeturile si constructia eu-lui, « era obiectelor sensibile ».

Bogdan Iancu detine licenta in Litere si Bibliologie – Universitatea Bucuresti si Masterat in Antropologie – scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti. Este doctorand in Antropologie – Universitatea din Perugia (Italia) / SNSPA Bucuresti. Sustine seminarii la cursul de Sociologia Cotidianului (titular: prof. Vintila Mihailescu) – Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA si este cercetator la Muzeul Taranului Roman – Bucuresti.