CERN-ul a sechestrat antimateria

Precum in romanul lui Dan Brown, „Ingeri si demoni”, in cadrul
experimentului ALPHA desfasurat la CERN din Geneva a fost produsa
si sechestrata anti-materia, adica acea materie „oglinda”, in care particulele au
aceeasi masa, dar o incarcatura electrica opusa fata de materia
„ordinara”.

„Este totusi inimaginabil sa pleci cu antimateria la plimbare
intr-o sticla, cum se intampla in roman”, a comentat fizicianul
Andrea Vacchi, de la Institutul National de Fizica Nucleara din
Italia (Infn). In realitate, este suficient ca un atom de
anti-hidrogen sa intre in contact cu materia obisnuita, de exemplu
cu un gaz sau chiar peretii recipientului, pentru a se declansa o
explozie gigantica. Intrand in contact una cu cealalta, materia si
antimateria se anihileaza reciproc.

• De ce trebuie să vindem motorină, energie și gaz la preţuri conform UE?
• Elon Musk, primul om cu o avere de peste 400 de miliarde de dolari

In cadrul experimentului Alpha, cercetatorii de la CERN au reusit
sa izoleze 38 de atomi de anti-hidrogen (formati dintr-un proton
negativ si un electron pozitiv). A fost necesar ca acestia sa fie
raciti pana la o temperatura de mai putin de 272 grade (temperatura
apropiata de zero absolut) pentru a putea fi apoi utilizat un camp
magnetic menit a-i impinge in centrul containerului, la o distanta
adecvata de peretii acestuia. Din miile de particule
„extraterestre” create de Alpha, 38 au „supravietuit” suficient de
mult (1,7 zecimi de secunda) pentru a putea fi studiate de
fizicieni, rezultatele experimentului urmand a fi publicate in
revista Nature.

„Din motive neintelese de nimeni, natura exclude prezenta
antimateriei. Faptul ca am reusit sa sechestram cativa atomi in
aparatura noastra ne da o senzatie cu totul speciala si acum suntem
pregatiti sa-i deslusim secretele”, a explicat Jeffrey Hangst,
cercetator la universitatea daneza Aarhus si responsabil cu
experimentul Alpha.

CERN este unicul laborator din lume dotat cu tehnologia
necesara capturarii materiei „oglinda”, a carei existenta a
fost teoretizata in 1931 de Paul Dirac si observata efectiv un an
mai tarziu.

Sursa: La Repubblica