Cum poţi să slăbeşti? Socializând mai mult!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio, SUA, au identificat o legătură între nivelul interacţiunilor sociale ale unui şoarece şi greutatea acestuia.

În cazul oamenilor, obezitatea poate deveni o problemă majoră, atât pentru sănătate, cât şi pentru economie. Rezultatele acestui studiu ar putea deschide calea către noi strategii terapeutice, bazate pe socializare.

• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!
• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții

Ţesuturile adipoase se găsesc în corp sub două forme: ţesut adipos „brun” şi ţesut adipos „alb”.

În timp ce majoritatea adulţilor au ţesut adipos alb, cel brun se găseşte la bebeluşi şi la acei adulţi care au fost expuşi la temperaturi scăzute extreme şi care folosesc acest tip de grăsime pentru a genera căldură în organism. În alte condiţii, ţesutul adipos brun este mai greu de produs de către organismele adulte.

Echipa de cercetători, condusă de Matthew During, a descoperit că micile schimbări în mediul social şi fizic al unor şoareci poate duce la transformarea unor cantităţi mari de grăsime albă în grăsime brună.

În contrast cu stilul de viaţă sedentar al şoarecilor de laborator, grupurile experimentale au fost adăpostite într-un mediu plin de viaţă, cu 15-20 containere mari, mobilate cu rotiţe, tuneluri, căsuţe, jucării din lemn şi un labirint.

Acest mediu de viaţă mobilat diferit nu numai că a crescut provocările mentale, dar şi suma interacţiunilor sociale dintre indivizi. În ciuda faptului că alimentaţia a rămas identică pentru cele două grupe, mediul social diferit produs diferenţe în greutatea şoarecilor.

Diferenţele între cele două grupe de şoareci au fost observate în tipul şi structura grăsimii stocate în organismul şoarecilor adulţi. După doar patru săptămâni de stat într-un mediu activ, şoarecii au pierdut în medie 50% din masa ţesutului adipos alb aflat în partea abdominală.

Mai mult de atât, atunci când era vorba de o dietă bogată în grăsimi, şoarecii care trăiau într-un mediu social activ nu aveau tendinţa de a creşte în greutate. O temperatură mai ridicată a corpului a demonstrat că avea loc arderea grăsimilor de tip brun şi astfel şoarecii pierdeau în greutate.

Aceeaşi echipă a demonstrat că un mediu social stimulant poate duce la îmbunătăţirea sănătăţii mintale a şoarecilor, datorită stimulării producerii unei substanţe cunoscute sub numele de factor neurotrofic derivat din creier.

Cercetătorii au descoperit că această proteină este responsabilă pentru începerea procesului de transformare a ţesutului adipos alb în cel brun.

Având aceste informaţii, cercetătorii spun că ar fi posibil ca specialiştii să recomande oamenilor supraponderali schimbarea stilului de viaţă (socializarea mai intensă, pentru a pierde în greutate), dar se gândesc şi la metode artificiale de a activa conversia ţesutului adipos alb în cel brun.

Factorul neurotrofic derivat din creier există şi la oameni, deşi cercetările asupra legăturii dintre creier şi ţesutul adipos sunt abia la început.

În timp ce tratamentele medicamentoase sunt încă problematice, cercetătorii speră în dezvoltarea unei neurochirurgii minim invazive care să stimuleze producerea factorului neurotrofic derivat din creier.

Sursa: BBC