Dispariţia mamuţilor rămâne un mister al evoluţiei

Din cauza condiţiilor climatice dificile din zonele în care au fost găsite oasele animalelor, cercetarea a durat mult mai mult decât s-ar fi aşteptat cineva. Specialiştii spun că obţinerea informaţiilor genetice a durat şapte ani.

Studiul, realizat la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a luat în considerare 6 specii ale megafaunei, unele dispărute, altele supravieţuitoare până azi: rinocerul lânos (Coelodonta antiquitatis) şi mamutul lânos (Mammuthus primigenius), ambele extincte; calul sălbatic şi cel domestic (Equus ferus şi Equus caballus), bizonul de stepă (Bison priscus – dispărut) şi actualul bizon american (Bison bison), renul (Rangifer tarandus) şi boul moscat (Ovibos moschatus).

• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…
• Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili

Cu ajutorul datelor oferite de ADN, cercetătorii ar putea reconstitui aspecte ale istoriei acestor populaţii. De exemplu, cu cât o populaţie este mai mică, cu atât este mai puţin diversificată din punct de vedere genetic. Pe baza probelor prelevate, oamenii de ştiinţă pot estima modul în care populaţia a evoluat şi s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Puse cap la cap, noile descoperiri pot estima răspândirea populaţiilor megafaunei şi modul în care apariţia oamenilor şi schimbările climatice au influenţat-o.

Conform noilor date, scăderea populaţiei de boi moscaţi şi de rinoceri lânoşi are o legătură directă cu modificările climatice. În schimb, numărul cailor sălbatici şi al bizonilor de stepă a scăzut, se pare, datorită creşterii populaţiei umane din Europa şi Asia.

În cazul mamuţilor, unele dintre cele mai impresionante mamifere care au trăit în acea vreme, oamenii de ştiinţă spun că dispariţia lor rămâne încă un mister. Numărul de mamuţi din Eurasia a rămas la cote mari chiar şi după 10.000 de ani de la primul contact cu specia umană, contrazicând astfel teoria conform căreia vânătoarea şi noile boli au dus la dispariţia acestor mamifere. Nu există suficiente fosile de mamuţi care să ofere date asupra ultimelor 6.000 din existenţa speciei, astfel încât motivele extincţiei nu pot fi deocamdată cunoscute cu precizie.

Sursa: FOXNews