Home » D:News » Dispariţia mamuţilor rămâne un mister al evoluţiei

Dispariţia mamuţilor rămâne un mister al evoluţiei

Dispariţia mamuţilor rămâne un mister al evoluţiei
Publicat: 04.11.2011
Motivele care au determinat extincţia multor specii de mamifere mari în cursul ultimei ere glaciare sunt un subiect de dezbateri intense în lumea ştiinţifică. Nu se ştie dacă dispariţia a fost influenţată de activitatea umană sau s-a datorat mai degrabă schimbărilor climatice şi modificării habitatelor. În încercarea de a elucida misterul, oamenii de ştiinţă au recurs la studii de genetică, investigând ADN-ul prelevat din oase ale marilor mamifere care cândva dominau emisfera nordică a planetei.

Din cauza condiţiilor climatice dificile din zonele în care au fost găsite oasele animalelor, cercetarea a durat mult mai mult decât s-ar fi aşteptat cineva. Specialiştii spun că obţinerea informaţiilor genetice a durat şapte ani.

Studiul, realizat la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a luat în considerare 6 specii ale megafaunei, unele dispărute, altele supravieţuitoare până azi: rinocerul lânos (Coelodonta antiquitatis) şi mamutul lânos (Mammuthus primigenius), ambele extincte; calul sălbatic şi cel domestic (Equus ferus şi Equus caballus), bizonul de stepă (Bison priscus – dispărut) şi actualul bizon american (Bison bison), renul (Rangifer tarandus) şi boul moscat (Ovibos moschatus).

Cu ajutorul datelor oferite de ADN, cercetătorii ar putea reconstitui aspecte ale istoriei acestor populaţii. De exemplu, cu cât o populaţie este mai mică, cu atât este mai puţin diversificată din punct de vedere genetic. Pe baza probelor prelevate, oamenii de ştiinţă pot estima modul în care populaţia a evoluat şi s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Puse cap la cap, noile descoperiri pot estima răspândirea populaţiilor megafaunei şi modul în care apariţia oamenilor şi schimbările climatice au influenţat-o.

Conform noilor date, scăderea populaţiei de boi moscaţi şi de rinoceri lânoşi are o legătură directă cu modificările climatice. În schimb, numărul cailor sălbatici şi al bizonilor de stepă a scăzut, se pare, datorită creşterii populaţiei umane din Europa şi Asia.

În cazul mamuţilor, unele dintre cele mai impresionante mamifere care au trăit în acea vreme, oamenii de ştiinţă spun că dispariţia lor rămâne încă un mister. Numărul de mamuţi din Eurasia a rămas la cote mari chiar şi după 10.000 de ani de la primul contact cu specia umană, contrazicând astfel teoria conform căreia vânătoarea şi noile boli au dus la dispariţia acestor mamifere. Nu există suficiente fosile de mamuţi care să ofere date asupra ultimelor 6.000 din existenţa speciei, astfel încât motivele extincţiei nu pot fi deocamdată cunoscute cu precizie.

Sursa: FOXNews

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, ...
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa