O secetă moderată a reuşit să distrugă civilizaţia Maya?

Pe baza rezultatelor de până acum ale cercetărilor, oamenii de ştiinţă susţin că o reducere cu până la 25% a cantităţii de precipitaţii ar fi putut duce la extincţia acestei civilizaţii care se întindea pe teritoriile de astăzi ale Mexicului şi Guatemalei.

Până în prezent, teoriile cu privire la prăbuşirea lumii mayaşilor, din jurul anului 950 e. n., se refereau la revolte sociale, boli şi secetă extremă.

• Oswald Spengler și „Declinul Occidentului”
• Cum a devenit Mesopotamia leagănul civilizației?

Dar datele recente permit să se calculeze cantităţile de apă căzute în acea perioadă. Cercetările au fost conduse de profesorii Martin Medina Elizade, de la Yucatan Centre for Scientific Research din Mexic, şi Eelco Rohling, din cadrul Universităţii din Southampton, Marea Britanie.

Conform calculelor, o reducere a volumului precipitaţiilor anuale de 25-40% era suficientă pentru ca rata evaporării să fie mai mare decât rata absorbţiei apei căzute pe sol, iar rezervele de apă şi recoltele agricole să fie total compromise, efectele fiind şi mai grave în condiţiile în care fenomenul s-a repetat timp de mai mulţi ani la rând.

Cauza scăderii volumul precipitaţiilor pare să fi fost reducerea numărului şi a intensităţii furtunilor din timpul verii. Cercetările se bazează pe date obţinute prin analiza vechilor stalagmite şi a sedimentelor din lacuri.

„Se pare că vara era sezonul favorit pentru cultivarea plantelor şi refacerea rezervelor de apă ale mayaşilor, în condiţiile în care nu există râuri sau fluvii în zonele joase ale Peninsulei Yucatan”, declară profesorul Rohling.

Un astfel de fenomen – pierderea prin evaporare a unor cantităţi de apă mai mari decât cele căzute pe pământ prin precipitaţii – este aşteptat şi în viitor în Yucatan, dar şi în alte regiuni ale lumii. Avertizarea timpurie cu privire la apariţia unor astfel de situaţii ar permite adoptarea măsurilor corespunzătoare, pentru a evita catastrofele.

Sursa: Daily Mail