Omul care a cerut iertare pentru păcatele Bisericii Catolice. Discursul istoric al Papei Ioan Paul al II-lea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În cursul unei ceremonii organizate special pentru acest eveniment, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica, pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif cerând iertare lui Dumnezeu.

• De ce dinozaurii carnivori aveau brațe minuscule?
• Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta

Cardinalul german Joseph Ratzinger, reprezentantul congregaţiei pentru doctrina credinţei, l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”, amintind în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii în special în timpul Cruciadelor sau în epoca Inchiziţiei.

Ioan Paul al II-lea s-a adresat divinităţii, recunoscînd că „în anumite perioade ale istoriei, creştinii au recurs adesea la metodele intoleranţei, pătînd faţa Bisericii”. Papa a cerut „cu tărie” iertarea lui Dumnezeu pentru faptul că creştinii „au fost în tabere adverse şi sunt divizaţi”, că „s-au condamnat reciproc” prin excomunicări reciproce în perioada marilor schisme şi că „au luptat unii împotriva celorlalţi”.

Cardinalul francez Roger Etchegaray, preşedintele comitetului pentru Jubileu şi unul dintre organizatorii acestei Zile a iertării, a mărturisit păcatele care „au rupt unitatea” creştinilor, exprimîndu-şi dorinţa ca Dumnezeu să „netezească drumul către reconciliere”.

Cardinalul australian Edward Cassidy, preşedintele Consiliului pentru promovarea unităţii creştinilor, a invitat adunarea să se roage pentru „greşelile” comise faţă de evrei. „Suntem profund întristaţi de comportamentul celor care, în cursul istoriei”, i-au făcut pe evrei sa sufere, a comentat Suveranul Pontif, „cerând iertare” lui Dumnezeu şi angajîndu-se, în numele Bisericii Catolice, „să trăiască într-o fraternitate autentică cu poporul Legămîntului”.

Arhiepiscopul japonez Fumio Hamao, preşedintele Consiliului pontifical pentru emigranţi şi popoare itinerante, a mărturisit „greşelile comise prin comportamente contrare dragostei, păcii, drepturilor popoarelor, respectului culturii şi religiilor”. Evocând mai ales perioada colonizării, precum şi pe cea a primelor expediţii misionare, Ioan Paul al II-lea a recunoscut că „prea adesea creştinii au nesocotit evanghelia şi, cedând logicii forţei, au încălcat drepturile etniilor şi popoarelor, dispreţuindu-le cultura şi tradiţiile religioase”.

Cardinalul nigerian Francis Arinze, preşedintele Consiliului pontifical pentru dialog interreligios, a mărturisit „păcatele care au rănit demnitatea femeii şi unităţii speciei umane”. Ioan Paul al II-lea a cerut iertare Domnului pentru faptul că „creştinii s-au făcut vinovaţi de atitudini de marginalizare şi excludere, consimţind discriminări motivate prin diferenţa de rasă sau etnie”.

În sfârşit, arhiepiscopul vietnamez François Xavier Nguyen Van Thuan, preşedintele Consiliului pontifical pentru dreptate şi pace, a mărturisit „păcatele comise în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei”.

La fiecare mărturisire, a fost aprinsă o lumină în faţa unui crucifix din secolul al XIV-lea, pe care apoi Papa Ioan Paul al II-lea l-a sărutat în semn de penitenţă şi veneraţie.

Descopera.ro va prezintă celelalte semnificaţii istorice ale zilei de 12 martie:

515 – î.Hr. S-a terminat construcţia Templului din Ierusalim.

1507 – A încetat din viaţă Cesare Borgia, fiul Papei Alexandru al VI-lea, a cărui viaţă l-a inspirat pe Nicolo Machiavelii care a scris Il Principe.

1685 – S-a născut filosoful George Berkeley (m. 14 ian 1753).

1848 – Simion Bărnuţiu a lansat o proclamaţie prin care cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune politică şi desfiinţarea iobăgiei.

1881 – S-a născut Kemal Ataturk, fondatorul statului turc modern (m.1938).

1882 – Iosif Vulcan a publicat în “Familia” primul roman românesc feminin, “Elmira”, de Emilia Lungu.

1885 – S-a născut (conform calendarului Iulian) Mateiu I. Caragiale , poet şi prozator român, fiul dramaturgului Ion Luca Caragiale (m. 17 ian 1936).

1894 – Au fost puse în vînzare primele sticle de Coca-Cola.

1907 – Răscoala ţăranilor în Muntenia şi Oltenia. În acest context, guvernul conservator Gh. Gr. Cantacuzino demisionează. Se formează un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza.

1925 – A încetat din viaţă Sun Yat Sen , revoluţionar chinez. (n.1866).

1930 – Mahatma Ghandi conduce un marş de protest împotriva monopolului britanic asupra comerţului cu sare.

1938 – Ocuparea Austriei de către Germania hitleristă (Anschlus).

1945 – A încetat din viaţă Anna Frank, autoarea celebrului “Jurnalul Annei Frank”, în care a descris istoria familiei sale în timpul ocupaţiei hitleriste.

1947 – Preşedintele Harry Truman lansează “Doctrina Truman” (sprijinirea de către SUA a naţiunilor care se opuneau comunismului).

1950 – A încetat din viaţă scriitorul Heinrich Mann (n.1871).

1965 – A încetat din viaţă George Călinescu, critic, istoric literar, scriitor şi publicist (n. 1899).

1966 – A încetat din viaţă (la Paris) pictorul român Victor Brauner.

1994 – Biserica Anglicană hirotoneşte prima femeie preot.

1999 – Polonia, Republica Cehă şi Ungaria au devenit oficial membre ale NATO.

2003 – Premierul sîrb, Zoran Djindjici, a fost asasinat în urma unui atentat comis la Belgrad. El a fost împuşcat în faţa clădirii guvernului.

2007 – Fostul vicepreşedinte american, Al Gore, a lansat în Marea Britanie un concept revoluţionar de „televiziune pentru generaţia internetului”, în care spectatorii pot să aleagă programele care vor fi difuzate şi să realizeze propriile emisiuni.

2014 – Jucătoarea de tenis Simona Halep, cap de serie numărul 6 şi locul 7 WTA, s-a calificat, în semifinalele turneului de la Indian Wells (SUA), ea va ocupa, locul 5 mondial, o performanţă ce nu a mai fost reuşită de nici o jucătoare de tenis din România de la crearea ierarhiei WTA, în noiembrie 1975.