Alexandru cel Bun, domnitorul român care a avut patru soţii, dintre care una îi era mătuşă

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat şi oraşul Iaşi. A obţinut recunoaşterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alţi istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Iniţial, moaştele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuţi din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Pacea, rezultat al politicii extrem de abile a domnitorului

Lunga sa domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menţinut echilibrul între Ungaria şi Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav II Iagello – a incheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în faţa oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.

Acordul dintre Polonia şi Ungaria, încheiat la Lublau la 15 martie 1412, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon şi datorită contradicţiilor polono-maghiare.

Primele confruntări dintre moldoveni și otomani

În calitate de vasal al lui Vladislav II Iagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, şi la Marienburg, în acelaşi an, ambele fiind câştigate de către polonezi. De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova şi Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia şi Cetatea Albă, dar Alexandru a reuşit să le apere. Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432 în urma unei boli contractate în luptele dintre Polonia si Ungaria. În urma lui au rămas mai multi fii care s-au luptat ani de zile pentru a ocupa tronul.

Alexandru cel Bun a fost căsătorit de patru ori. Prima soţie se numea Margareta, fiica palatinului Ştefan din Losontz. Ea a făcut biserica catolică din Baia unde a fost înmormântată. După moartea ei, Alexandru cel Bun s-a căsătorit cu Neacşa, numită de autorii străini Ana care a murit la scurt timp după cununie. A treia soţie a fost Ringala, sora lui Vytaudas şi cumnata lui Vladislav al II-lea Iagello. În acelaşi timp Ringala era înrudită cu Alexandru cel Bun, fiind vară primară cu Anastasia, soţia lui Roman I şi mama lui Alexandru cel Bun.

Înaintea acestei căsătorii, Ringala a fost căsătorită cu ducele de Mazovia, dar aceasta a rămas văduvă. După 10 ani de căsătorie, Alexandru cel Bun a divorţat de Ringala pe motiv că aceasta încerca să îl convertească la catolicism. La scurt timp s-a căsătorit cu Marina, care se trăgea dintr-o familie boierească din Moldova şi care i-a dăruit patru fii.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 29 iunie:

120 – O diplomă militară descoperită la Porolissum menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus.

1798 – S-a născut poetul italian Giacomo Leopardi, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XIX. (m. 14 iunie 1837)

1819 – S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia. Înfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell organizaţia secretă Frăţia. (moare la Palermo la 29 noiembrie 1852)

1858 – S-a născut inginerul George Goethals, constructorul Canalului Panama (m. 21 ianuarie 1928)

1873 – S-a născut Petre Antonescu, arhitect şi profesor universitar (m. 23 aprilie 1965)

1884 – A fost adoptată noua Lege electorală, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat.

1886 – România şi Franţa au încheiat un Acord comercial provizoriu.

1886 – S-a născut Robert Schuman, om politic francez. A propus, în 1950, un plan (“Planul Schuman”), care a condus la crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, una dintre etapele constituirii Pieţei Comune. Este considerat drept unul dintre “părinţii” Europei unite. (m. 4 septembrie 1963)

1900 – S-a născut scriitorul Antoine de Saint Exupery. (Micul Prinţ”, „Pământul oamenilor”, „Pilot de război”) (m. iulie 1944)

1956 – S-a oficiat căsătoria dintre Marilyn Monroe şi dramaturgul Arthur Miller.

1969 – Jimi Hendrix a susţinut ultimul său concert în cadrul festivalului de la Denver.

1995 – Naveta  spaţială Atlantis se cuplează cu staţia orbitală rusească Mir.

1995 – La Strasbourg a fost inaugurat noul Palat al Drepturilor Omului al Consiliului Europei.

1999 – Liderul rebelilor kurzi, Abdullan Ocalan, a fost condamnat la moarte pentru trădare şi tentativă de divizare a Turciei.

2000 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat admiterea Armeniei şi a Azerbaidjanului în Consiliul Europei.

2002 – Armata israeliană a distrus sediul din Hebron al Autorităţii Palestiniene.

2008 – Reprezentativa Spaniei a câştigat, pentru a doua oară în istorie, Campionatul European de Fotbal, după ce a învins Germania, scor 1-0.