Şase motive pentru care ”Era Întunecată” nu a fost atât de neagră

Mai târziu termenul s-a extins, pentru a se referi la lipsa de cultură din Europa,  din perioada prăbuşirii Imperiului Roman, o perioadă cunoscută oficial ca Evul Mediu. În ultimii ani, istoricii pun la indoială corectitudinea folosirii acestui termen.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Viaţa în Evul Mediu timpuriu nu a fost cu mult mai întunecată sau mai barbară decât alte epoci, perioada a avut schimbările sale culturale, politice,religioase.

1. Ideea de ‘’Evul Întunecat’’ a pornit de la oamenii de ştiinţă, care au fost puternic influenţaţi de romani

În anii următori, popoarele germanice au cucerit fostul Imperiu Roman de Vest (inclusiv Europa şi Africa de Nord), întorcând o parte din tradiţiile Romei antice în favoarea lor.

Imaginea negativă a perioadei, aşa numita ‘‘Eră Întunecată’’, a devenit tot mai populară din cauza scriitorilor vremii, care aveau prejudecăţi puternice despre romani.

Deşi gradul de alfabetizare era mult mai mic în timpul Romei Antice, decât în timpul Evului Mediu, ideea de ‘‘Era Întunecată’’ a venit de la savanţii renascentişti, ca Petrarca, care a considerat Roma şi Grecia antică ca apogeul realizărilor umane. În consecinţă, au considerat era care a urmat ca pe una haotică şi întunecată, în care nu a trăit niciun mare lider, nu au fost făcute descoperiri ştiinţifice şi nu a fost produsă nici o operă de artă.

2. Biserica a substituit Imperiul Roman, cea mai mare putere din Europa, redefinind relaţia dintre biserică şi stat

În absenţa Imperiului Roman, Evului Mediu timpuriu i-a lipsit o structură politică  centralizată de către o singură putere, în afară de scurta perioadă de domnie a împăratului francilor, Carol cel Mare (788 – 814). În schimb, Biserica medievală a devenit cea mai puternică instituţie din Europa, în mare parte datorită monarhismului, mişcare care a început în secolul al treilea, cu Sf.Antonie, punctul cel mai înalt atingândul în Evul  Mediu Înaintat (1000-1300 d.Hr.).

Regi, regine şi alţi conducători din perioada medievală şi-au atras mare parte din autoritatea lor din relaţia cu Biserica. Creşterea papalităţii a început cu Grigore I cel Mare (papă între 590 – 604), ceea ce înseamna că monarhi europeni nu puteau monopoliza puterea, spre deosebire de perioada Imperiului Roman. Limitarea puterii regale va continua în perioada Evului Mediu Înaintat, influenţând repere istorice precum Magna Carta şi apariţia parlamentului englez.

3. Creşterea monarhismului a influenţat valorile şi atitudinele occidentale

Dominaţia Bisericii în timpul Evului Mediu a avut o influenţă majoră asupra viitorilor cercetători. Protenstanţii reformaţi au considerat  secolul al 16-lea perioada ‘Iluminată’, iar secolele 17 şi 18 au fost considerate perioada ‘Întunecată’, doarece considerau  că clericii reprimă progesul intelectual în favoarea religiei. Însă, primele mânăstiri creştine încurajau literatura.

Unul dintre călugării care a înflenţat Evul Mediu a fost Benedict din Nursia (480-543), care a fondat marea mânăstire din Montecassino. Regulamentul său benedician, un fel de constituţie scrisă, stabilea standardele mânăstirilor şi congregaţiei, dar şi limitele puterii. Modelul a fost adoptat de majoritatea mânăstirilor occidentale. Benedict a insistat că ‘Lenea este boala sufletului’, regula sa insista asupra obiligaţiei călugărilor de a scrie manuale.

4. Evul Mediu a constituit boom-ul în agricultură

Înaintea Evuli Mediu timpuriu, prosperitatea agricolă a Europei a fost în mare parte limitată în sud. Inventarea plugului greoi a transformat solul într-unul mult mai fertil, care a favorizat agricultura din nordul Europei. O altă inovaţie esenţială a perioadei a fost inventarea gulerului calului, guler plasat  pe gâtul şi umerii calului pentru a distribui mai bine greutatea şi pentru a proteja animalul când trăgea un vagon sau un plug. Caii s-au dovedit a fi mult mai puternici şi mai eficienţi decât boii, iar gulerul pentru cal a revoluţionat atât agricultura, cât şi transportul.

Utilizarea potcoavelor a devenit o practică comună în anul 1000 d.Hr.

Oamenii de ştiinţă consideră că perioada de încălzire a Evului Mediu a avut loc între anii 900 şi 1300, în timpul căreia lumea a experimentat încălzirea relativă a vremii. Acest fapt, combinat cu noile unelte descoperite, a propulsat agricultura vremii.

5. În lumea Islamică s-a dezvoltat ştiinţa şi matematica

La baza unuia dintre miturile populare ale ‘’Evului Întunecat’’ a stat ideea suprimării progresului ştiinţific de către Biserica Creştină.
Proceduri precum autopsia şi disecţia ar fi fost interzise. Însă, probele istorice nu susţin acest fapt, progesul a fost mai greoi în perioada  Evului Mediu , dar a constituit fundaţia pentru descoperirile majore din epoca medievală târzie.

În acelaşi timp, islamismul a progresat în descoperirile matematice şi ştiinţifice,  bazate pe textele vechilor greci traduse în latină.Traducerea latină a ,,Cărţii concise a calculelor, a completării şi balansării’’, scrisă de astronomul şi matematicianul persian al-Khwarizmi, a introdus în Europa bazele algebrei şi algoritmilor.

6. În timpul renaşterii carolingiene, s-a obsevat o înflorire în artă, literatură , arhitectură şi alte domenii culturale .

Carol, fiul lui Pepin cel Scurt, a moştenit regatul francilor  împreună cu fratele său Carloman. Carloman a murit câţiva ani mai târziu, la vârsta de 29 de ani, iar Carol a preluat întreaga putere. Carol cel Mare şi-a început domnia pornind peste 50 de campanii militare, forţele sale au luptat cu musulmanii din Spania, bavarezi şi saşi din Germania şi lombarzi din Italia, extinzând imperiul francilor. În calitate de şef al primului trib germanic care practica catolicismul, Carol cel Mare şi-a luat în serios datoria de a răspândi credinţa. În anul 800, Papa Leon al III-lea  l-a încoronat pe Carol cel Mare ‘împărat al romanilor’, titlu care a evoluat în cele din urmă în  ‘Sfântul Împărat Roman’.

Carol cel Mare a lucrat pentru a-şi susţine titlul, construind un stat puternic centralizat, favorizând renaşterea arhitecturii romane, a promovat reforma educaţiei şi a asigurat conservarea textelor latine clasice. Un progres important al domniei lui Carol cel Mare a fost introducerea unui manual standard al scrisului de mână, cunoscut sub numele de minuscula carolingiană. Cu inovaţii precum semnele de punctuaţie, majuscule şi spaţierea dintre cuvinte, acesta a revoluţionat cititul şi scrisul şi a facilitat produţia de cărţi şi documente.Cu toate că dinastia carolingiană s-a dizolvat până la sfârşitul secolului IX, moştenirea lui a furnizat fundaţia pentru renaştera culturală din perioada Renascentistă.

Sursa: History