Adevărul din spatele „Nopţii cuţitelor lungi”, operaţiunea prin care Hilter şi-a eliminat toţi adversarii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cel puţin 85 de oameni au murit oficial în timpul epurării, deşi unele surse susţin că numărul morţilor ar fi de ordinul sutelor. Totodată, peste o mie de presupuşi adversari au fost arestaţi.

Majoritatea celor ucişi erau membri ai „Batalioanelor de asalt” (SA) (în germană Sturmabteilung), o organizaţie paramilitară nazistă.

Adolf Hitler a acţionat împotriva SA şi împotriva liderului său, Ernst Röhm, deoarece vedea în independenţa SA şi în apetitul membrilor acesteia pentru violenţe de stradă o ameninţare directă asupra puterii sale. De asemenea, Hitler a dorit să prevină o eventuală mişcare a liderilor armatei germane, Reichswehr-ul, care se temea şi totodată dispreţuia în egală măsură SA, de a-l înlătura de la putere, mai ales de când Röhm îşi făcuse clară ambiţia de a absorbi Reichswehr-ul, punându-se el însuşi la conducerea lui. Totodată,

Cum s-a folosit Hitler de această epurare

Hitler s-a folosit de această epurare pentru a acţiona împotriva criticilor conservatorilor la adresa regimului său, venite mai ales din partea celor loiali vicecancelarului Franz von Papen, precum şi pentru a-şi regla conturile cu duşmani ai săi mai vechi.

Majoritatea omorurilor au fost comise de Schutzstaffel (SS), o altă organizaţie nazistă paramilitară de elită, şi de către Gestapo, poliţia secretă politică a regimului. Epurarea SA-ului a întărit şi a consolidat susţinerea armatei pentru Hitler. De asemenea, a furnizat o mantie de legalitate pentru regimul nazist, întrucât tribunalele germane şi guvernul acestei ţări au dat rapid la o parte secole de interzicere a omorurilor extrajudiciare pentru a-şi demonstra loialitatea faţă de regimul nazist.

Numele de cod al operațiunii

Înainte de punerea în aplicare a planului, autorii săi îl denumeau uneori Colibri, după parola folosită pentru a declanşa acţiunile grupărilor de execuţie în ziua epurării. Numele de cod al operaţiunii pare să fi fost ales arbitrar.

Numele de „Noaptea cuţitelor lungi” se referă la masacrul oamenilor lui Vortigern de către mercenari angi, iuţi şi saxoni în Mitul arthurian.

Expresia „Noaptea cuţitelor lungi” în limba germană datează dinaintea masacrului, şi înainte de a deveni sinonim cu această epurare, se referea în general la acte de răzbunare. Până în ziua de azi unii germani încă folosesc termenul de „Röhm-Putsch” pentru a descrie evenimentul, întrucât acesta a fost termenul oficial pe care regimul nazist l-a introdus în limbajul de la acea vreme, pentru a da o falsă sugestie, precum că omorurile au fost necesare pentru a evita o lovitură de stat din partea lui Röhm şi apropiaţilor lui din SA.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 30 iunie:

1825 – S-a născut Florimond Hervé (Florimond Ronger), compozitor francez care la vârsta de 60 de ani obţine consacrarea cu opereta “Mam’zelle Nitousche” (m. 4 noiembrie 1892)

1844 – S-a născut George Bengescu-Dabija, poet şi dramaturg. (m. 13 ianuarie 1916)

1866 – A fost promulgată, de către domnitorul Carol I, o nouă Constituţie a României, redactată după modelul belgian.

1900 – S-a născut matematicianul Gheorghe Vrânceanu. (m. 27 aprilie 1979)

1909 – S-a născut Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operetă.

1909 – S-a născut Paul Constantinescu, compozitor şi dirijor. (m. 20 decembrie 1963)

1911 – S-a născut scriitorul polonez Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. („Lumina zilei”, „Unde răsare şi apune soarele”, „Grădina ştiinţei”, „Martorul poeziei”) (m. 14 august 2004)

1948 – A încetat din viaţă Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog, fondator al Societăţii române de stomatologie. (n. 2 martie 1899)

1975 – A încetat din viaţă matematicianul Miron Nicolescu, creator al şcolii române de analiză matematică. (n. 27 august 1903)

1981 – A încetat din viaţă poetul Alexandru Grigore. (n. 1 septembrie 1940)

1993 – A încetat din viaţă baritonul Octav Enigărescu.

1995 – Semnarea la Bruxelles a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere a României la UE, prin care este consfinţit cadrul juridic de participare a ţării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală.

1995 – Parlamentul Germaniei aprobă propunerea adoptată de guvernul de la Bonn, privind trimiterea de avioane şi militari, pentru a sprijini forţele ONU de menţinere a păcii în Bosnia. A fost pentru prima dată, de la cel de-al doilea război mondial, când Germania trimite trupe în afara graniţelor ţării.

1996 – În SUA a intrat în vigoare decretul prin care Vietnamul nu mai este oficial desemnat ca ”zonă de luptă”, la 21 de ani după plecarea trupelor americane din Saigon.

1997 – Hong Kong revine sub suveranitatea R.P.Chineze, după 156 de ani de administraţie britanică.

1998 – A devenit operaţional noul terminal de pasageri al Aeroportului Internaţional Otopeni.

1998 – A fost semnată, la Baku, Declaraţia comună privind dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare între România şi Azerbaidjan.

2008 – Preşedintele american George W. Bush a semnat legea privind finanţarea războaielor din Irak şi Afganistan.