Prima pagină Istorie

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari

Dragos Suciu 12.01.2016 | ● Vizualizări: 604

Sala Unirii din Alba Iulia, un simbol şi templu al României Mari, unde s-a hotărât şi semnat actul Marii Uniri, este locul în care oamenii simt cu adevărat mândria de a fi român, potrivit mesajelor scrise de vizitatori în Cartea de Onoare.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegaţi din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun "Sala Unirii", iar câţiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.



Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 şi 1900 şi se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba, iar intrarea este gratuită. Autorităţile doresc să fie vizitată de fiecare român cel puţin o dată până în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.

La ieşire, vizitatorii au ocazia să scrie un mesaj într-o carte numită ”Cartea de Onoare”, majoritatea dintre ele fiind patriotice.

”Timpul trece, amintirile şi tradiţiile rămân! Să ne mândrim de faptul că suntem români”, a scris Alexandra, în vreme ce un alt vizitator, care nu s-a semnat, a apreciat că ”această sală reprezintă cea mai importantă clădire a României, clădire simbol în care se află şi va dăinui inima unităţii naţionale, simbol pentru toţi cei care simt şi trăiesc româneşte”.

Irinei i-a plăcut cel mai mult ”biroul avocatului dr. Aurel Lazăr”, iar Laurenţiu din Buzău este de părere că este ”un loc încărcat de istorie”, însă păcat că cei din zilele noastre nu duc ”mai departe idealurile şi năzuinţele acelor oameni. Ne-am vândut cu totul la străini. Păcat!”, a scris acesta.

”Sunt mândru că sunt român al acestei ţări minunate cu un trecut glorios. Rog ca Dumnezeu să binecuvânteze acest popor minunat”, este mesajul unui alt vizitator, care a ales să nu-şi scrie numele, în vreme ce Andrei a notat: ”Hai România! Ţară absolut superbă. Sunt mândru că sunt român”.

”O adevărată istorie ce nu trebuie uitată niciodată. Suntem mândri că suntem români”, au menţionat Dan şi Cami din Târgu Mureş, iar Deia din Râmnicu Vâlcea a trăit în Sala Unirii ”un moment emoţionant din istorie. L-am ”visat” încercând să-mi amintesc ce a fost. Oricum, mulţumim înaintaşilor”.

”Suntem fericiţi şi mândri că am avut ocazia să vedem locul unde s-a semnat Tratatul de Unire de la 1918. Suntem mândri de istoria poporului român”, a semnat familia Oprea din Piatra Neamţ.

”Aici se află cea mai importantă sală din lume. Aici a avut loc Marea Unire”, a menţionat Dorin din Alba Iulia, iar Anda îndeamnă vizitatorii să aibă grijă de bunurile din acest imobil: ”Păşiţi cu grijă să nu striviţi momentele importante ale istoriei! Emoţionant”.

”Dacă fiecare român ar trece pe aici, poate am înţelege mai bine noţiunea de unitate”, apreciază un vizitator care a dorit să rămână anonim.

”Mulţumesc Mihai Viteazul, Ferdinand şi tuturor românilor care s-au jertfit pentru România. Mulţumesc Alba Iulia pentru momentele unice trăite aici”, a scris Nicolae, iar Vasile susţine că acesta ”este locul în care care noi, românii, ne simţim cu adevărat mândri că suntem români”.

Există însă şi altfel de mesaje, care stârnesc zâmbete, desprinse din versuri de manele, cu limbaj de messenger, emoticoane şi alte simboluri. ”Cap şi pajură, noi suntem banul şi stema”, a scris un vizitator, însă nu s-a semnat, iar un adolescent a dorit să adune, prin vizita sa, voturi la balul bobocilor: ”Votaţi Denisa Burlacu Miss Popularitate la Colegiul Naţional Gheorghe Vrânceanu Bacău”.

Sala Unirii a cunoscut o singură importantă restaurare, în perioada 1967 – 1968, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la Unire. Pavimentul sălii a fost schimbat, fiind realizat din marmură albă, iar pereţii au fost ”îmbrăcaţi” în marmură roşie.

Sala Unirii din Alba Iulia a fost aleasă să găzduiască Marea Adunare Naţională deoarece era cea mai mare clădire din Alba Iulia la acea vreme, potrivită pentru un astfel de eveniment. Construcţia este una impunătoare, fiind înconjurată de peste 20 de busturi ale unor personalităţi care au avut implicare directă în Unire, între care Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş sau Iosif Jumanca.

În dreapta şi stânga uşii de intrare, vizibil deteriorată, se află imagini ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, iar în interiorul sălii se regăsesc busturile lor. Pe partea superioară a pereţilor sunt pictaţi mai mulţi voievozi şi oameni de cultură.

Totodată, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916.

Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liberă de soarta ei – naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte acum să facă uz de acest drept şi reclamă în consecinţă, şi pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile lumii…”.

Tot în Sala Unirii sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele şase volume care conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, strânse de Asociaţiunea ASTRA, a spus directorul adjunct la Muzeului Naţional al Unirii, Constantin Inel, corespondentului MEDIAFAX.

”Asociaţiunea ASTRA a reuşit să strângă majoritatea documentelor legate de Unire, respectiv credenţionalele cu care s-au prezentat delegaţiile localităţilor din Transilvania la Marea Unire, declaraţii politice, procese verbale de şedinţă, toate actele care au fost legate de momentul de la 1 Decembrie 1918. Sunt şase volume legate în piele tricoloră”, a spus Constantin Inel.

Volumele, care au 6.000 de pagini, sunt expuse în trei vitrine.

O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas şi în ziua de azi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Naţională au fost prezenţi circa 100.000 de români şi un singur fotograf.

Potrivit lui Inel, în Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegaţiile participante la Unire au venit şi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, realizat de către Garda Naţională condusă de căpitanul Florian Medrea.

Istoricul Muzeului Naţional al Unirii, Tudor Roşu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că unul dintre motivele pentru care a fost aleasă Alba Iulia ca loc al Marii Adunări Naţionale, care a decis Marea Unire, a fost şi buna organizare a Gărzii Naţionale de la Alba Iulia.

”Noi vrem să propunem un bust, dacă nu o statuie, dedicată căpitanului Gărzii Naţionale, Florian Medrea, iar inaugurarea ar urma să aibă loc în 2018 la Centenar. Utilitatea demersului există, ar trebui să conteze faptul că Alba Iulia a fost aleasă ca loc al Marii Adunări Naţionale şi pentru modul în care era organizată Garda de căpitanul Florean Medrea. Era foarte dotată, foarte bine pregătită, iar la vremea respectivă, trupe maghiare, germane şi austriece se aflau pe teritoriul Transilvaniei. Oamenii nu se simţeau în siguranţă, iar Garda a avut un loc esenţial”, a spus Tudor Roşu.
De altfel, de câteva zile, Muzeul Naţional al Unirii a reînfiinţat, în cadrul unui proiect, Garda Naţională de la Alba Iulia, care a asigurat paza municipiului. Garda reînfiinţată este formată din zece militari sau ”gardişti”, iar aceştia vor fi prezenţi de 1 Decembrie, după 98 de ani, pe străzile municipiului.

Sala Unirii din Alba Iulia este cel mai important şi vizitat edificiu din judeţul Alba, iar numărul persoanelor care i-au trecut pragul a crescut constant.

Potrivit datelor oferite de muzeu la solicitarea MEDIAFAX, în 2007 a fost vizitată de peste 21.000 de persoane, iar în 2015 a atins apogeul, numărul celor care i-au trecut pragul depăşind 117.000, cei mai mulţi fiind prezenţi în zilele de 1 Decembrie. În acest an a fost vizitată, până în prezent, de peste 77.000 de persoane.

Sala Unirii din Alba Iulia se va închide cel mai probabil în primăvară, pentru a fi renovată, urmând să fie deschisă la începutul anului 2018. Edificiul se află într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exterior, cât şi în interior, unde apa de ploaie care a pătruns prin acoperiş a început să afecteze tavanul şi pereţii.

Directorul adjunct al Muzeului, Constantin Inel, a declarat că investiţia se va ridica la circa 9 milioane de lei, iar banii provin de la Guvern şi de la Consiliul Judeţean Alba.

1 Decembrie 1918 rămâne o zi cât un veac de istorie.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

Sursa: Mediafax

Tag-uri: simbol | sala | unire | hotarare | carte | templu

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI