Revoluţia franceză. De la căderea Bastiliei la Napoleon Bonaparte

Prima mare realizare revoluţionară a avut loc la Paris, la 14 iulie 1789, când masele populare au dat buluc să elibereze deţinuţii din fortăreaţa Bastilia, simbol al vechiului regim. Deţinuţii erau doar şapte, Bastilia aproape că nu era apărată şi a căzut repede în mâinile revoluţionarilor. De la această întâmplare i se trage Franţei Ziua naţională (14 iulie).

• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…

După ce Bastilia a fost făcută bucăţele (la propriu) şi un antreprenor abil a vândut-o, en détail, ca suvenir, a fost adoptată o „Declaraţie a drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, un soi de fetus al „democraţiei”.

La 21 ianuarie 1793, Ludovic al XVI-lea, regele Franţei, a fost descăpăţânat, la Paris, în ceea ce astăzi se numeşte Place de la Concorde, acolo de unde turiştii iau startul, prin Jardin des Tuileries, către Luvru.

Cu acest prilej şi-a dovedit eficienţa şi ghilotina, invenţia doctorului Joseph Ignace Guillotin, dispozitiv manufacturat, după indicaţiile inventatorului, de un constructor german de piane.

În anii următori, maşinăria de tăiat capete a funcţionat de zor, descăpăţânându-l până şi pe Robespierre (la 28 iulie 1794), unul dintre simbolurile Revoluţiei franceze şi unul dintre cei mai harnici semnatari de sentinţe de condamnare la moarte prin ghilotinare.

Tot în 1793, în vestul Franţei, în regiunea Vendée, Armata revoluţionară franceză a comis ceea ce se pare că a fost primul genocid al epocii moderne. Fiindcă locuitorii din Vendée, iniţial fideli Revoluţiei, s-au opus apoi unora dintre măsurile impuse de noua putere, s-a decis exterminarea lor şi pustiirea întregii zone. Au fost ucişi între 150.000 şi 250.000 de oameni: bărbaţi, femei, bătrâni, copii, prin toate metodele imaginabile.

La 1789, data izbucnirii Revoluţiei franceze, Napoleon Bonaparte era sublocotenent, după ce absolvise cursurile Şcolii Militare din Paris. Propulsat în cariera militară de victoriile în campanile purtate, la 9 noiembrie 1799, Napoleon Bonaparte, beneficiind de o largă susţinere populară, şi-a impus dictatura personală, în calitate de prim-consul al noii forme de conducere a ţării: Consulatul. Cum se ştie, a urmat apoi o perioadă din istorie care poartă numele corsicanului.

Post Scriptum: După ce a cunoscut „gloria” în perioada Revoluţiei franceze, ghilotina şi-a continuat cariera (în Franţa) până hăt, în 1977, la 10 septembrie, când a fost folosită pentru ultima oară la retezarea capului lui Hamida Djandoubi, condamnat pentru crimă. Execuţia a avut loc la Marsilia.

Sursa: Mediafax