Home » Istorie » Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Publicat: 19.11.2018
Rămăşiţele verilor noştri, neanderthalii, au urme de lovituri destul de multe, dar nu mai multe decât oamenii din Epoca de Piatră. Ocurenţa fracturilor şi a altor răni într-un eşantion mare de cranii de neanderthal şi Homo sapiens este aproximativ similară, conform echipei condusă de Katerina Harvati de la University of Tübingen din Germania.

Masculii au suferit cea mai mare parte a loviturilor la cap, indiferent că erau neanderthal sau om, concluzionează cercetătorii în articolul publicat pe 14 noiembrie în Nature.

„Rezultatele noastre sugerează că stilul de viaţă al Omului de Neanderthal nu era mai periculos decât cel al primilor europeni”, a precizat Harvati.

Până recent, cercetătorii credeau că neanderthalii erau mai predispuşi la rănile la cap. Rănile serioase ale unui număr mic de cranii neanderthaliene au alimentat ideea că aceşti hominizi trăiau vieţi periculoase. Desigur, rănile la cap nu sunt mereu un indiciu al violenţei, putând exista şi accidente, scrie Science News.

Noul studiu al lui Harvati aduce argumente în plus împotriva ideii că Omul de Neanderthal avea un comportament particular de violent.

Totuşi, spre deosebire de timpurile moderne, atât Omul de Neanderthal, cât şi Homo sapiens preistoric aveau vieţi mult mai periculoase, unde violenţa era mai des întâlnită. „Traumele craniene, indiferent de nivelul tehnologic sau social sau de densitatea populaţiei, era comun”, a precizat Harvati.

Grupul de cercetători a analizat 114 cranii neanderthaliene şi 90 de cranii de Homo sapiens. Toate aceste fosile au fost găsite în Eurasia şi datează de acum 80.000 – 20.000 de ani. Una sau mai multe răni la cap au apărut la neanderthali şi 12 la oamenii preistorici. După ce au luat în calcul sexul, vârsta la deces, locaţiile geografice şi starea oaselor, savanţii au ajuns la concluzia că există niveluri asemănătoare de leziuni la cele două specii. Modelele statistice efectuate de echipă au arătat că rănile la cap afectau o medie de 4-33% dintre neanderthali şi 2-34% dintre oamenii preistorici.

Variaţia largă are drept cauză factorii de mediu care difereau de la o locaţie la alta, precum disponibilitatea resurselor şi condiţiile de vânat.

Grupul neanderthalilor cu răni la cap include mai mulţi indivizi sub 30 de ani decât în grupul oamenilor. Este de asemenea posibil ca rata morţii cauzate de lovituri la cap să fie mai mare la neanderthali decât la Homo sapiens.

Cercetătorii nu au stabilit dacă neanderthalii aveau mai multe răni în alte părţi ale corpului, concentrându-se doar pe leziunile craniene.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O descoperire care poate rescrie istoria vărului nostru ghinionist: Omul de Neanderthal făcea focul la fel ca strămoşii noştri moderni

Cercetătorii au reconstituit cutia toracică a unui Om de Neanderthal, oferind noi indicii ale anatomiei preistorice

Creierul şi coloana vertebrală a copiilor din Neanderthal se dezvoltau diferit faţă de cele ale copiilor din prezent

O nouă analiză asupra dinţilor Omului de Neanderthal scoate la iveală existenţa stomatologiei preistorice

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia