12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu

Iuri Gagarin a devenit primul om din lume ajuns în spaţiu, pe 12 aprilie 1961, atunci când vehiculul său spaţial Vostok a efectuat pe orbită o rotaţie completă în jurul Terrei, călătorie care a durat o oră şi 48 de minute. Reuşita lui Gagarin a reprezentat un succes pentru programul spaţial sovietic, dar şi începutul unei noi ere a explorării în domeniu.

• Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
• Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică

Performanţa cosmonautului a fost sărbătorită prin manifestări de stradă organizate în Moscova şi în alte oraşe mari din Uniunea Sovietică. Iuri Gagarin a fost transportat, într-o coloană oficială, pe străzile moscovite şi adus la palatul Kremlin. Acolo, liderul statului din acea vreme, Nikita Hruşciov, i-a oferit cea mai înaltă recompensă, titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

Vostok 1 a fost urmat de două zboruri suborbitale, efectuate de astronauţii americani Alan Shepard şi Virgil „Gus” Grissom, în mai şi iunie 1961. Al doilea om care a ajuns pe orbită – şi al patrulea în spaţiu – a fost tot un sovietic, Gherman Titov, în timpul misiunii Vostok 2. S-a întâmplat între 6 şi 7 august 1961.

Cum au fost stabilite Ziua Cosmonauticii şi Ziua Mondială a Aviaţiei

Gherman Titov, care fusese rezerva lui Gagarin pentru programul Vostok 1, a sugerat ca data de 12 aprilie să fie declarată Ziua Cosmonauticii în Uniunea Sovietică. Sărbătoarea a căpătat caracter oficial pe 9 aprilie 1962, la aproape un an de la misiunea spaţială de succes.

Sărbătoarea a fost păstrată în Rusia după căderea regimului comunist. Ea îşi menţine caracterul oficial după ce Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a aprobat, pe 13 martie 1995, legea federală pentru „Zilele de glorie militară şi datele comemorative din Rusia”, dedicată victoriilor armatei şi sărbătorilor importante din ţară.

Ziua Cosmonauticii mai este celebrată şi în Polonia, unde este cunoscută ca Ziua Internaţională a Aviaţiei şi Cosmonauticii.

În 1968, participanţii la cea de-a 61-a conferinţă a Federaţiei Aeronautice Internaţionale au decretat ziua de 12 aprilie ca Ziua Mondială a Aviaţiei şi Astronauticii.

Ziua Mondială a Aviaţiei a fost proclamată la cea de-a 65-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe data de 7 aprilie 2011, cu cinci zile înainte de împlinirea a 50 de ani de la performanţa istorică a lui Gagarin.

Cum este celebrată reuşita lui Iuri Gagarin

Ceremoniile de Ziua Cosmonauticii încep la statuia lui Iuri Gagarin din oraşul Koroliov, situat în regiunea Moscova. Participanţii se opresc apoi în Piaţa Roşie din Moscova, unde vizitează mormântul cosmonautului. Festivităţile continuă pe Alea Cosmonauţilor, unde există un monument dedicat lui Iuri Gagarin. Următoarea oprire are loc la Monumentul Cuceritorilor Spaţiului, construit în 1964. Aici se află şi Muzeul Memorial al Cosmonauticii, dedicat explorării spaţiului. Instituţia a fost deschisă pe 10 aprilie 1981, la aproape 20 de de ani de la zborul lui Gagarin.

Ultimul popas este la Cimitirul Novodevicii, unde este înmormântat cosmonautul Pavel Belaiaiev.

Din 2001, evenimentul mai este marcat prin sărbătoarea internaţională „Noaptea lui Iuri”, cunoscută şi sub numele de „Petrecerea spaţială mondială”. Aceasta este marcată în numeroase ţări de pe glob, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Australia, Canada şi Rusia.

„Noaptea lui Iuri”, care se desfăşoară atât în mediul online, cât şi în numeroase instituţii, combină distracţia cu cercetarea, iar evenimentele dedicate primului zbor în cosmos au loc la centrele NASA, muzee, planetarii, şcoli, baruri, cluburi de noapte. Invitaţii la evenimente sunt încurajaţi să poarte costume cu tematică pentru a contribui la atmosfera festivă, iar operele artistice cu specific spaţial sunt puse în centrul atenţiei.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 12 aprilie:

1935 – Au început lucrările Conferinţei britanico-franco-italiene de la Stressa, care a examinat consecinţele denunţării de către Germania a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles, adresând acesteia critici formale, neînsoţite de sancţiuni.

1936 – A fost încheiat un Acord de plăţi între România şi Grecia.

1991 – În principalele oraşe ale ţării, Alianţa Civică a organizat mitinguri de protest împotriva politicii guvernului.

1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianţei Nord-Atlantice.

1994 – Senatul României a adoptat Legea privind taxele şi impozitele.

1994 – La Strasbourg, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Daniel Tarschys a fost ales în funcţia de secretar general al acestui organism.

1997 – Comitetul Director al Uniunii „Vatra Românească” a adoptat „Declaraţia de la Satu Mare”, în care propunea constituirea Convenţiei Naţionale Române ca o alternativă pentru guvernare.

1999 – România a ratificat Acordul European referitor la persoanele implicate în proceduri înaintea Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi cel de-al şaselea Protocol Suplimentar Acordului General asupra Privilegiilor şi Imunităţii Consiliului Europei.

2002 – A murit prozatorul şi poetul Platon Pardău (n. 1 dec 1934)

2007 – Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu a primit din partea preşedintelui Traian Băsescu distincţia „Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Mare Ofiţer”.

2007 – A decedat scriitorul american Kurt Vonnegut, autor al romanului „Abatorul cinci sau Cruciada copiilor: Un dans obligatoriu cu moartea” („Pianul mecanic”, „Sirenele de pe Titan”, „Fii binecuvântat, domnule Rosewater sau Nu strica orzul pe gâşte”, „Bufoniada sau Gata cu singurătatea!”, „Barbă Albastră”) (n. 11 noiembrie 1922).

2010 – A murit regizorul de teatru şi film german Werner Schroeter, autorul filmelor „Der Tod der Maria Malibran” şi „Nuit de chien” (n. 7 aprilie 1945).