”Românii din sudul Dunării – Istorie şi actualitate”, într-o sesiune ştiinţifică la Academia Română

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sesiunea ştiinţifică este prilejuită de împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Română. Manifestarea va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, din CaleaVictoriei, 125.

Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi de actorul Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română.

Vor lua cuvântul acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, acad. Grigore Brâncuş, prof. univ. Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, cercetător ştiinţific dr. Viorel Stănilă, Institutul de Studii Sud-Este Europene al Academiei Române, cercetător ştiinţific dr. hab. Manuela Nevaci, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române, şi cercetător ştiinţific dr. Emil Ţîrcomincu, Institutul de Etnografie şi Folclor ”Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române, care vor trata teme precum: aromânii – istorie şi actualitate; provocări identitare postmoderne: cazul românilor sud-dunăreni; conştiinţa românităţii la românii sud-dunăreni; 140 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Română.

Constituită pe 23 septembrie 1879 la iniţiativa unor personalităţi politice şi culturale ale vremii precum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitul primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea de Cultură Macedo-Română a fost oficializată prin Decretul domnesc nr. 1289 semnat de Carol I la 15 aprilie 1880. Organizaţia a jucat un rol important în dobândirea drepturilor populaţiei româneşti din sudul Dunării. Astfel, Societatea a contribuit la recunoaşterea oficială a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, la data de 9/22 mai 1905, când Sultanul Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretul) prin care populaţia românească din Macedonia era recunoscută în mod oficial şi legal ca naţionalitate românească cu drepturi civile, comunale, şcolare şi bisericeşti.

”De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.

Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc şi doreşte în mod deosebit păstrarea identităţii româneşti prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală”, se arată în comunicat.

Sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română deschide seria de evenimente din cadrul Săptămânii culturii macedo-române, 7-10 mai 2019.