O nouă interpretare a celebrei stele a lui Meşa confirmă existenţa unui rege biblic

Un studiu recent sugerează că Stela lui Meşa, un artefact din secolul IX î.e.n., confirmă existenţa regelui biblic Balac, conform Live Science. Până de curând, o parte a comunităţii academice era de părere că textul face trimitere în anumite părţi ale textului la „casa lui David”, o referinţă la dinastia din care a făcut parte regele biblic David. Această referinţă a fost identificată pe rândul cu numărul 31 al stelei. În fapt, mare parte din textul acesteia este necunoscut. Această situaţie se datorează în primul rând limbajului în care a fost scrisă, în limba moabită, care nu poate fi înţeles complet. În al doilea rând, problemele legate de descifrarea textului sunt legate şi de faptul că blocul de piatră în care a fost gravat a fost distrus în mai multe bucăţi. În prezent, exponatul care poate fi găsit la muzeul Luvru are două treimi din blocul de piatră original, restul, fiind completat cu ghips.

 

Cercetătorii şi-au concentrat eforturile pentru a verfica interpretarea propusă în anul 1994 de către André Lemaire asupra rândului cu numărul 31. Acesta a propus că acesta ar face referire la dinastia fondată de către regele David. Astfel, pe stelă a fost identificată litera „B”, care a fost atribuită cuvântului „bet”, care în ebraică este tradus drept „casă”, în acest caz având şi sensul de familie sau dinastie.  Israel Finkelstein, profesor emerit al Institutului de Arheologie al Universităţii din Israel, este sceptic faţă de această interpretare şi propune o alta. În viziunea acestuia, „B” nu face trimitere la „casă”, în schimb face trimitere la Balac. În Biblie, cartea Numerilor, acesta este un rege al Moabului. 

 

Dacă această interpretare este validă, atunci, această referinţă către regele Balac este prima din afara textelor religioase evreieşti. „Dacă Balac este cu adevărat menţionat de către această stelă drept rege al Horonaimului, atunci este prima dată când acesta este menţionat în afara Bibliei, într-un text scris în perioada în care a trăit”, a declarat  Israel Finklestein.

 

Părerile asupra conţinutului textului sunt împărţite, din acest motiv, această nouă interpretare este supusă îndoielii de către unii membrii ai comunităţii academice. „Putem să citim o singură literă, „B”, pe care unii oameni de ştiinţă o atribuie numelui „Balac”, chiar dacă restul de litere lipsesc”, a declarat Ronald Hendel, profesor al catedrei de Biblie şi studii ebraice a Universităţii California. „E doar o presupunere. La fel de bine, ar putea fi Bilbo sau Barak”, a mai adăugat acesta.

 

Controversele asupra acestei interpretări sunt adâncite chiar de textul biblic, acesta plasându-l pe regele Balac cu 200 de ani înainte de data în care tableta a fost construită. Autorii studiului recunosc acest anacronism, dar sunt de părere că acesta se datorează unor motivaţii de natură teologice şi ideologice. Astfel, autorii suţin că autorul textului a integrat diferite elemente ale istoriei antice pentru a da acestuia veridicitate.

 

Studiul citat a fost publicat în The Journal of the Institute of Archeology of the Tel Aviv University, publicaţia ştiinţifică a Institutului de Arheologie din cadrul Universităţii din Tel Aviv.