Home » Istorie » Care este legătura dintre cultura Cucuteni şi două culturi din China? Locuinţe vechi de aproximativ 6000 de ani, cercetate de arheologi români şi chinezi

Care este legătura dintre cultura Cucuteni şi două culturi din China? Locuinţe vechi de aproximativ 6000 de ani, cercetate de arheologi români şi chinezi

08.13.2019
Nouă locuinţe vechi de aproximativ 6000 de ani sunt cercetate de arheologi români şi chinezi în localitatea ieşeană Dobrovăţ. Cu dalta şi cu peria, aşa caută arheologi români şi chinezi, dar şi voluntari, urme ale culturii Cucuteni, potrivit Mediafax.

 În urmă cu trei ani, un bărbat din Dobrovăţ găsea în pădure câteva bucăţi de ceramică de Cucuteni. I le-a arătat unui prieten arheolog, iar acum, în Pădurea Buda, aflată la marginea comunei, se fac săpături într-un sit arheologic de aproape două hectare.

Primele cercetări arată că acolo sunt nouă locuinţe vechi de aproximativ 6000 de ani. Însă, specialiştii români sunt ajutaţi de cei chinezi şi asta pentru că împreună încearcă să afle care este legătura dintre cultura Cucuteni şi două culturi chineze, foarte asemănătoare.

„Eram în trecere. Mă duceam să aduc apă. Mi s-a părut că văd ceva mai suspect în pământ şi am scos un ciob. Era pictat. A ieşit şi o coadă de lingură cu gaură. Le-am pus într-o pungă şi le-am dus acasă., povesteşte Constantin Iascu, un localnic din Dobrovăţ, despre cum a găsit câteva bucăţi de ceramică de Cucuteni în pădurea din Dobrovăţ.

Cioburile au ajuns la un arheolog, care şi-a dat seama că în zonă ar putea fi ceva mai mult decât câteva bucăţi de ceramică. Iar acum, la trei ani după, la marginea pădurii Buda din Dobrovăţ s-a deschis un sit arheologic. Primele cercetări arată că pe o suprafaţă de aproximativ două hectare sunt nouă locuinţe din perioada cucuteniană, iar săpăturile au început săptâmâna trecută.

„Această aşezare, unde ne aflăm în acest momoment, de localnici este numit Pădurea Buda, în comuna Dobrovăţ. Este vorba de o aşezare aparţinând culturii Cucuteni, mai precis din faza Cucuteni A, care din punct de vedere cronologic se încadrează în jur de 4.000 – 3.700 înainte de Hristos”, a explicat Magda Lazarovici, şefa sitului arheologic.

Legătrura dintre cultura din România şi două din China

Arheologii români nu lucrează singuri, ci sunt sprijiniţi de colegi din China, tocmai pentru a elucida un mister: ce legătură este între cultura cucuteniană şi două culturi chineze.

„Ceramica cucuteniană este pictată în proporţie de 70 – 75%. Elementele decorative, mai ales din fazele finale ale culturii Cucuteni, se aseamănă foarte mult cu cele din cultura Yangshao, care e tot cu ceramică pictată în proporţie foarte mare, şi de asemenea, cu cele din cultura MaJayo, care evoluează într-o perioadă aproximativ contemporană”, a declarat Magda Lazarocivi.

Practic, cu ajutorul acestor descoperiri, arheologii români vor să explice din ce motiv două comunităţi aflate la distanţe atât de mari folosesc aceleaşi elemente decorative sau aceleaşi forme de vase.

„O să vedem care sunt ipotezele lansate de colegii din China. Avem deja câteva ipoteze de lucru. Credem că ele provin din zona semilumii unde începând din jurul 6.000 înainte de Hristos s-a aridizat foarte mult clima şi foarte multe comunităţi au fost nevoite să îşi caute alte zone pentru a putea supravieţui. Unele comunităţi au luat-o spre Grecia, altele au luat-o poate spre China. Ar putea fi înrudite, fapt care s-ar putea dovedi în baza analizelor ADN care se practică în ultima vreme tot mai mult. Sunt mulţi specialişti interesaţi de acest subiect”, a explicat Magda Lazarovici.

Tipologia şi tiparul celor două feluri de ceramică au foarte multe în comun. Din acest motiv mulţi arheologi, nu doar din China, dar şi din alte ţări cred că ar putea exista o legătură, dar deocamdată avem foarte multe legături lipsă între această zonă şi China, dacă umplem găurile lipsă putem să construim legătura dintre ele”, a declarat Chen Xingcan, directorul Institutului de Arheologie din Beijing.

Românii singuri nu ar fi putut deschide acest sit arheologic, pentru că nu au finanţare pentru astfel de cercetări. Astfel că banii au venit de la Institutul de Arheologie din Beijing.

„Nu sunt fonduri pentru deschiderea unor noi sit-uri pentru a fi cercetate. Noi avem deja o altă cercetare la Scânteia, la mică distanţă de aici şi ar fi fost dificil dacă nu veneau ei cu fonduri, pentru că vedeţi, folosim aspirator, tot felul de alte piese necesare desfăşurării în bune condiţii a şantierului, dificultatea cea mai mare aici este cu drumul pentru că noi trebuie să transportăm şi uneltele cu care lucrăm şi uneltele pe care le descoperim aici”, a declarat şefa sit-ului.

Tinerii din sat curăţă zona

De mai bine de o săptâmână, tineri din sat, supravegheaţi de arheologi, curăţă fiecare centimetru pătrat din zona care a fost deja decopertată şi verifică fiecare bucăţică de ceramică pe care o găsesc. Lucrările au început la două dintre cele nouă locuinţe.

„Am ales două dintre acestea să încercăm să vedem cum era sistemul de construcţie. Am decopertat partea de glie pentru că la suprafaţă se vedeau resturi de pământ ars şi ceramică şi după ce am îndepărtat 15 cm de humus de glie au început să apară resturi de la locuinţele dărâmate”, a spus Gheorghe Lazarovici, arheolog.

Cu şpaclul, măturicea şi pensula au fost găsite deja zeci de bucăţi de vase ceramice şi au început să se contureze urme ale structurii de rezistenţă.

„Aici, în nord, putem găsi o caracteristică foarte interesantă, se poate vedea un perete din interiorul casei. Acest perete a fost folosit pentru a separa zone diferite de locuit. Spre exemplu, această zonă putea fi o cameră de locuit, iar în spate putea fi o cameră de depozitare, ceea ce ne arată separarea funcţională”, a afirmat Chenghao Wen, unul dintre arheologii care lucrează în aceste zile la
sit-ul de la Dobrovăţ.

„În partea aceasta putem vedea o piatră foarte mare, numai o parte a ei este descoperită, suprafaţa este foarte fină, probabil a fost folosită ca o piatră de măcinat pentru cereale, iar aici vedem câteva bucăti de ceramică, cel mai probabil pentru uzul zilnic, pentru a pune apă sau cereale sau o supă”, a adăugat Chenghao Wen.

După ce sunt scoase din pâmânt, bucăţile de ceramică sunt duse în sat, unde tot o echipă de voluntari, condusă de un arheolog, curăţă piesele şi le trimit către Centrul de Restaurare.

Lucrările de la sit-ul de la Dobrovăţ s-ar putea întinde pe o perioadă de cinci ani.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Noul inamic al narvalului
Noul inamic al narvalului
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare