Aurul împăraţilor chinezi, expus în România, din 20 noiembrie

Descopera

Publicat: 18.11.2019

O expoziţie eveniment, intitulată „Aurul împăraţilor chinezi. Podoabe regale din perioada Wanli, dinastia Ming - Colecţia Dong Bo Zhai”, va fi vernisată la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), fiind un prilej de marcare a 70 de ani de relaţii diplomatice româno-chineze.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Muzeul de Artă Xi’an Qujiang (China) şi Ambasada Republicii Populare Chineze în România, iar vernisajul va avea loc în 20 noiembrie, de la ora 15:00, potrivit unui comunicat remis Descoperă.

Citeşte şi Unde s-ar afla aurul pe care Napoleon l-ar fi furat de la Moscova

Citeşte şi Cum şi-a mutat Anglia tot aurul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Este considerat unul dintre cele mai mari transferuri de valori dintr-o ţară în altă, din istorie

În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate 149 de obiecte de orfevrărie extrem-orientală de o excepţională valoare istorică, care datează din timpul domniei împăratului Wanli (1573-1620), cel de-al 14-lea împărat al dinastiei Ming (1368-1644).

Obiectele din colecţia Dong Bo Zhai provin din patrimoniul Muzeului de Artă Xi’an Qujiang şi oferă o imagine complexă asupra artei prelucrării aurului din timpul dinastiei Ming, mai ales a celei din timpul domniei împăratului Wanli. Cea mai mare parte a acestora par să provină din acelaşi mormânt, au fost realizate în atelierele imperiale Yinzuoju şi sunt ilustrative pentru măiestria tehnică şi pentru formele estetice atinse în primii ani ai secolului al XVII-lea, în cadrul acestor ateliere care produceau obiecte exclusiv pentru uzul imperial şi al primelor ranguri ale societăţii chineze. În timpul dinastiei Ming, aurul, alături de jad şi mătase, era considerat unul din cele mai preţioase materiale, important simbol, totodată, al bogăţiei şi statutului social înalt.

Aceste piese, meticulos lucrate din aur şi încrustate cu pietre preţioase, sunt foarte variate din punct de vedere tipologic, alături de podoabe precum, tradiţionalele ace de păr decorate cu simboluri care exprimă bunul augur, cercei şi brăţări, regăsindu-se şi vase utilizate în cadrul ritualurilor religioase, vase pentru servirea băuturilor, dar şi seturi de coşuri cu flori, obiecte pur decorative împodobite cu motive animaliere şi vegetale care exprimă urări de sănătate, bogăţie şi longevitate.

Prin selecţia de piese prezentată la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României sunt aduse în atenţia publicului două perspective diferite asupra culturii extrem orientale de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Pe de-o parte, pe parcursul circuitului expoziţional poate fi explorat universul spiritualităţii chinezeşti, fiecare piesă fiind purtătoarea unui discurs unic şi profund, prin care dorinţele de bun augur se pot citi în figurile care împodobesc preţioasele obiecte. Pe de altă parte, o atenţie deosebită este acordată tehnicilor de prelucrare a metalelor preţioase, obiectele din colecţia Dong Bo Zhai fiind adevărate capodopere ale patrimoniului universal.

În ultimul deceniu, piesele selectate în cadrul acestei expoziţii au fost expuse la Muzeul Quai Branly şi la sediul UNESCO din Paris, Franţa, la Muzeul de Artă Extrem Orientală din Geneva, Elveţia, dar şi la Muzeul Naţional al Sloveniei, din Ljubljana, locuri unde s-au bucurat de un mare succes.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 21 noiembrie – 22 martie 2020 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.