Descoperirea unor lame mumificate dezvăluie noi detalii despre incași

Arheologii au descoperit primele exemplare cunoscute de lame mumificate, cu blana încă strălucitoare și decorate cu panglici colorate. Lamele au fost sacrificate de celebra populație Inca din Peru, în urmă cu peste 500 de ani.

Rămășițele de lamă mumificate în mod natural au fost descoperite și studiate de cercetătorii de la Universitatea din Calgary și de o echipă de arheologi de la Universitatea Huamanga din Peru, în așezarea Inca din Tambo Viejo, în Valea Acari, pe coasta sudică peruviană.

• Primele dovezi ale dezvoltării ritualurilor religioase, descoperite într-o peșteră din Israel
• Berea de orez veche de 10.000 de ani, prima băutură alcoolică din Asia de Est

GALERIE FOTO

În timpul săpăturilor, arheologii au descoperit patru lame mumificate în mod natural sub podeaua unei clădiri, precum și o altă lamă în descompunere, cel mai probabil pentru că cineva a încercat să jefuiască rămășițele. Alături de mumiile lamelor pufoase, gropile conțineau pene viu colorate de păsări tropicale și, de asemenea, un număr de porci de guineea decorați.

Datarea cu radiocarbon a sugerat că animalele au fost ucise între anii 1432 – 1459, la scurt timp după ce în regiune s-au stabilit incașii.

Lamele, sursă de hrană și ofrande pentru incași

Lamele nu erau doar o sursă de hrană pentru incași, jucau un rol important în cultura lor, în spectacolele rituale și în viața politică. Descoperirea unor cuptoare mari și a altor urme de mâncare în zonă sugerează că lamele au fost cel mai probabil ucise ca un fel de sacrificiu la o sărbătoare. Această constatate se potrivește foarte bine cu ceea ce știu istoricii despre relația dintre lame și incași.

„Înregistrările istorice indică faptul că sacrificiile de animale erau importante pentru incași, care le-au folosit ca ofrande speciale pentru zeitățile supranaturale”, a declarat dr. Lidio M. Valdez, autorul principal al cercetării din cadrul Universității din Calgary. „Acesta a fost în special cazul lamelor, considerate a doua, ca valoare, după oameni în sacrificii”.

Studiul cercetătorilor citează, de asemenea, lucrări arheologice anterioare care susțineau că lamele maronii au fost sacrificate pentru Dumnezeul Creator (Viracocha), lamele albe pentru Soare și lamele de culoare mixtă pentru tunet.

„Ofrandele au făcut probabil parte din sărbători și adunări mult mai mari, sponsorizate de stat”, au spus cercetătorii. „Statul s-a împrietenit cu localnicii prin alimente și băuturi, consolidând alianțe politice, în timp ce plasarea de ofrande le-a permis incașilor să revendice terenul ca fiind al lor”, adaugă aceștia, citați de IFL Science.

O nouă dovadă a cruzimii

Noua cercetare a dezvăluit și o surpriză destul de neplăcută. Unele relatări istorice sugerează că sacrificarea animalelor se făcea prin tăieturi în zona gâtului, dar aici nu s-au găsit dovezi ale acestei practici. Lipsa rănilor pe mumiile lamelor sugerează că animalele au fost îngropate de vii.

Aceasta este o nouă dovadă a cruzimii incașilor. Anul trecut, o descoperire arheologică a dezvăluit modul în care conducătorii incași ar fi arătat capetele tăiate și mutilate ale opozanților ca mijloc de a menține ordinea printre supuși.

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

Mumiile otrăvitoare! Cercetătorii au descoperit o toxină misterioasă pe hainele unor fete sacrificate de incaşi în timpul unui ritual

Sacrificarea a peste 130 de copii ar fi avut legătură cu fenomenul El Nino

Ororile sacrificiilor aztecilor: ritualul macabru în care preoţii scoteau din pieptul victimelor inima care încă bătea

Descoperire macabră în Peru: o groapă comună scoate la iveală un eveniment în care au fost sacrificaţi cel puţin 140 de copii