Cine a fost Pericle, marele om politic din Grecia Antică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pericle, marele om de Stat din Grecia Antică (495–429 î.Hr.), și-a lăsat amprenta asupra lumii în mai multe moduri decât am crede.

Pericle a inițiat numeroase reforme democratice și a guvernat în timpul „Epocii de Aur” a Greciei, atunci când arta, arhitectura și filozofia, precum și Atena în sine, au atins noi culmi.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

La început, Pericle și-a făcut un nume în orașul-stat atunci când avea 20 de ani, ca protector înstărit al artelor aristocratice. La Festivalul Dionysia din 472 î.Hr., Pericle a sponsorizat piesa de teatru Persanii a marelui dramaturg Eschil.

Politica a devenit în curând o prioritate pentru Pericle. În 461 î.Hr., acesta s-a alăturat reformatorului Efialtes în organizarea unui vot în adunarea populară care a eliminat toate puterile rămase de la Areopag, vechiul consiliu nobiliar. Mulți istorici consideră că tocmai acest eveniment a marcat nașterea democrației ateniene. După ce Efialtes a fost asasinat în 461 î.Hr., Pericle a devenit cel mai important om politic din Atena. Astfel, Pericle ajunge să conducă adunarea populară și orașul până la moartea sa, trei decenii mai târziu.

Un om care nu este interesat de treburile publice este inutil

Pericle a introdus și „democrația radicală”. Asta însemna că cetățenii atenieni de rând erau plătiți de stat pentru a participa la viața publică. Până atunci, doar cei înstăriți aveau timp să participe în politică. Pericle a aprobat plata pentru munca juridică și pentru soldați, marinari și administratori.

Astfel, Pericle a transformat caracterul democrației și societății ateniene. Atenienii de rang inferior (numiți thetes) se puteau implica acum la fel de mult ca și cetățenii cu proprietăți. Un orator remarcabil, Pericle declara în faimosul său Discurs funerar că cetățenii atenieni consideră „un om care nu este interesat de treburile publice nu ca pe un personaj inofensiv, ci inutil”.

Atena pe timp de război și pace

De asemenea, Pericle a amplificat rolul Atenei în cadrul Ligii de la Delos, o alianță navală a orașelor-state grecești unificate pentru a lupta cu persanii. Liga de la Delos a devenit în cele din urmă un imperiu atenian.

În jurul anului 449 î.Hr., Liga de la Delos a semnat Pacea lui Callias, care a încheiat aproape 50 de ani de lupte cu persanii și a adus două decenii de pace. Astfel încât să onoreze zeii pentru victorie și pentru a glorifica Atena, Pericle a propus folosirea trezoreriei Ligii de la Delos pentru a organiza o campanie de construcție fără precedent, scrie National Geographic.

„Din cele mai mari pericole se vor câștiga cele mai mari glorii”

În 447 î.Hr., au început lucrările pentru a transforma dealul stâncos cunoscut sub numele de Acropole într-un complex de temple uluitoare. Au fost folosite peste 20.000 de tone de marmură, construind emblematicul Partenon și impunătoarea intrare monumentală Propilee. Artele și filosofia au înflorit pe timpul domniei lui Pericle, atunci când Socrate și dramaturgii Sofocle, Euripide și Aristofan au produs unele dintre cele mai importante opere ale lor.

Totuși, pacea din Atena nu avea să dureze. În 431 î.Hr., Pericle a îndemnat adunarea populară să declare război împotriva Spartei. „Din cele mai mari pericole se vor câștiga cele mai mari glorii”, declara Pericle în fața adunării. Din păcate, războiul peloponesiac de 27 de ani a dus la mari pierderi pentru Atena. După ce a izbucnit o ciumă, aproximativ 20.000 de oameni au murit, inclusiv Pericle și cei doi fii legitimi ai săi. Atena și-a pierdut „primul cetățean”, însă moștenirea sa continuă să persiste în instituțiile democratice din întreaga lume.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Parthenonul din Atena, un templu construit ca o sculptură

Top 10 invenții și descoperiri din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent

4 descoperiri astronomice făcute în Grecia Antică

Un templu al zeiței Afrodita, vechi de 2.500 de ani, a fost dezgropat în Turcia