Asediul Constantinopolului de către vikingii Rus

Asediul Constantinopolului de către vikingii din actuala Rusia (varegi) a avut loc în anul 860 e.n. Potrivit surselor bizantine și vest-europene, o forță expediționară a Caganatului Rus a încercat să cucerească centrul Imperiului Bizantin.

Caganatul Rus a fost un stat sau un grup de orașe-stat din Rusia actuală, alcătuit dintr-o societate multiculturală formată din popoare slave, turcice, baltice, finice, maghiare și nordice. Majoritatea istoricilor au căzut de acord că termenul „rus” își are originea în estul Suediei în jurul secolului al VIII-lea și că numele are aceeași origine ca Roslagen, din suedeză, derivat dintr-un termen norvegian vechi pentru „bărbații care vâslesc”.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

În anul 860 e.n., o flotă de aproximativ 200 de corăbii varege care transportau până la 5.000 de soldați vikingi Rus a navigat pe Bosfor și a început să atace suburbiile capitalei imperiale. Potrivit unei scrieri a patriarhului ecumenic Fotie I (sau Photius I) al Constantinopolului, atacul „poporului necunoscut” sau al „poporului obscur” a fost „ca un fulger din cer” și a fost la fel de brusc și neașteptat „ca un roi de viespi” .

Deși au existat dezbateri, casus belli care a dus la invazie poate să fi rezultat din construirea fortăreței Sarkel de către inginerii bizantini, în anii 830 sau 840, pentru aliații lor, khazarii, notează Heritage Daily.

Cetatea a restricționat ruta comercială a Caganatului Rus de-a lungul Volga-Don, care era folosită pentru a traversa din Marea Neagră în Volga și de acolo la Marea Caspică și Baltica.

Asediul vikingilor Rus asupra Constantinopolului

Realizând amenințarea iminentă, prefectul orașului, Niketas Oryphas, a sigilat porțile, bazându-se pe zidurile și fortificațiile extinse ale orașului Constantinopol pentru a respinge avansul varegilor. Prin această tactică a lăsat, însă, neprotejate așezările exterioare și hinterlandul.

La acea vreme, cea mai mare parte a forțelor bizantine conduse de împăratul Mihai al III-lea erau angrenate în respingerea avansului abbasid în Asia Mică, iar flota militară era ocupată în luptele cu arabii din Marea Egee și împotriva raidurilor vikingilor danezi, în Marea Mediterană.

Neavând resursele și echipament de asediu necesar pentru a cuceri orașul, rușii au înaintat în Marea Marmara (sau Marea Marmora) și au jefuit mănăstirile de pe Insulele Prinților, capturând slujitorii fostului patriarh exilat, Ignatie al Constantinopolului, pe care i-au ucis și dezmembrat cu ajutorul topoarelor.

După luni de raiduri, vikingii Rus s-au retras, deși relatările contemporane nu cuprind nicio mărturie despre motivul sau rezultatul asediului.

Sursele ulterioare atribuie retragerea unui miracol realizat cu un văl al Maicii Domnului și revenirii la Constantinopol a împăratului Mihai al III-lea.

Vă recomandăm să citiți și:

Ziua în care grecii recucereau Constantinopolul

Incursiunile vikingilor în est: lupta pentru bogăţiile Constantinopolului

Un pieptăn unic din secolul al VI-lea a fost descoperit într-un mormânt din Bavaria