Un apeduct roman neterminat a fost găsit în Armenia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au descoperit în Artaxata, Armenia, rămășițele unui apeduct roman arcuit care a fost început, dar pe care romanii nu l-au mai terminat niciodată. Este cel mai estic apeduct arcuit descoperit vreodată pe teritoriul Imperiului Roman.

Zona Artaxata a fost stabilită încă din mileniile V-IV î.Hr. Orașul a fost fondat în jurul anului 180 î.Hr. de regele Artases-Artaxias I drept capitală a Regatului Armeniei și a rămas centrul administrativ al Armeniei până în secolul al V-lea d.Hr., chiar și după cucerirea sa de către regele persan Shapur al II-lea în 369 d.Hr.

Încercările Romei de a cuceri Armenia au avut mai puțin succes. Nero a capturat Artaxata în 58-59 d.Hr. și l-a instalat pe Tigranes al VI-lea ca rege clientelar, dar romanii au fost înfrânți și Nero a semnat un tratat de pace în 63 d.Hr., scrie The History Blog.

Roma a trimis chiar bani și arhitecți pentru a ajuta la reconstrucția Artaxata. Termenele tratatului au menținut Armenia independentă timp de aproape 50 de ani până când Traian a încălcat tratatul în 114 și a invadat-o.

Traian, sub a cărui stăpânire Imperiul Roman a atins cea mai mare întindere geografică, a anexat Armenia și a înființat provincia imperială Armenia Major, având capitala la Artaxata.

Traian a continuat cu campania sa partă și, până în 116, Armenia era plină de activitate de insurecție anti-romană. După moartea lui Traian, în 117, succesorul său, Hadrian, a tăiat pierderile imperiului și s-a retras din Armenia.

O echipă internațională de arheologi de la Universitatea din Münster și de la Academia Națională de Științe a Republicii Armenia a găsit rămășițele apeductului în timpul unei săpături în orașul inferior Artaxata, situat pe o câmpie la est de dealul Khor Virap (renumit pentru mănăstirile sale medievale).

A fost depus un efort destul de mare pentru acest apeduct roman

După ce un sondaj geofizic a identificat rămășițele arhitecturale într-un aspect regulat, liniar, tipic apeductelor arcuite, echipa a săpat șanțuri de-a lungul liniei.

Primul șanț a scos la iveală un bloc dreptunghiular monumental de opus caementicium, apoi un al doilea bloc la șase metri distanță.

Ambele au mai mult de doi metri lățime. Încă două blocuri de opus caementicium au fost găsite într-un alt șanț de excavare, ambele de peste 0,74 metri pătrați. Acești stâlpi au o textură mai aspră decât primii doi și conțin mai multe incluziuni de pietre mai mari.

Pilonii de fundație au intervale mai scurte între ei decât de obicei – cu cât este mai mare deschiderea arcului, cu atât construcția este mai eficientă – și sunt neobișnuit de adânci.

Aceste adaptări au fost făcute pentru a se adapta terenului Artaxatei, care este foarte seismic și umed. S-au construit doar fundațiile. Nu există moloz sau vreo dovadă de construcție deasupra digurilor. Apeductul a murit odată cu Traian.

„Construcția planificată și parțial finalizată a apeductului din Artaxata arată cât de mult efort s-a depus, într-un interval de timp foarte scurt, pentru a integra infrastructura capitalei provinciei în Imperiu”, spune coautorul Torben Schreiber, de la Institutul de Arheologie Clasică și Arheologie Creștină de la Universitatea din Münster.

Studiul a fost publicat în Archäologischer Anzeiger.

Vă recomandăm să citiți și:

Manciuria, o regiune istorică importantă a Chinei cu o istorie turbulentă

Peste 100 de schelete precolumbiene găsite în Guadelupa

Două caiete care au aparținut lui Charles Darwin, cu o valoare de milioane de lire sterline, au dispărut

Inel din perioada romană, descoperit pe un teren agricol după 1.600 de ani de stat în pământ