Arheologii au dezgropat sfere de piatră uriașe în Costa Rica. Care ar fi fost rolul lor?

Arheologii au excavat sfere de piatră uriașe ale culturii Diquís pe mica insulă Isla del Caño din Delta Diquís, Costa Rica.

Anterior, pe această insulă au fost identificate peste 300 de Petrosfere de piatră din cultura Diquís.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Cultura Diquís a apărut în Valea Rio Grande de Térraba, unde au stabilit sisteme sociale, economice și politice complexe pentru a-și guverna societatea, potrivit Heritage Daily.

Unde erau amplasate aceste sfere de piatră uriașe?

În perioada Chiriquí, între anii 800 – 1500 d.Hr., multe așezări s-au dezvoltat în comunități mari în jurul terenurilor aluviale ale râului Térraba și ai principalilor săi afluenți, construind structuri mari folosind bolovani cu muchii rotunjite, zone pavate, locuri de înmormântare și movile circulare sau dreptunghiulare cu pereți de piatră.

Cultura Diquís a atins un vârf de dezvoltare culturală în această perioadă, artizanii Diquís creând obiecte elaborate din ceramică, oase și aur și sculptând sfere de piatră uriașe în zonele importante din așezări. Sferele de piatră au fost, de asemenea, plasate în aliniamente în piețele publice sau de-a lungul apropierii de locuințele elitei conducătoare sau ale șefilor.

Un efort de conservare

Echipa de la Institutul Național de Antropologie și Istorie (INAH) și Muzeul Național din Costa Rica (MNCR) au excavat șase sfere de piatră ca parte a unui proiect mai amplu de conservare a monumentelor.

Arheologii s-au concentrat pe situl arheologic Finca 6, situat în cantonul Osa din provincia Puntarenas, în care sferele de piatră s-au deteriorat din cauza modificărilor cauzate de constituția stâncii, a daunelor cauzate de umiditate și a inundațiilor rezultate în urma uraganelor și furtunilor tropicale.

„Intervenția a inclus curățarea și stabilizarea suprafețelor prin aplicarea de borduri și petice de mortar de var-nisip pentru a crește ușor duritatea, precum și așezarea de straturi de protecție cu mortar”, a declarat Isabel Medina-González, de la ENCRyM-INAH.

Sferele au fost apoi reîngropate cu straturi de geotextil, pietriș și nisip. „Am verificat că acest lucru permite o omogenizare a temperaturii și umidității care evită contactul cu aciditatea solului argilos și împiedică creșterea vegetației în vecinătate”, a spus Javier Fallas, de la MNCR.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală

Machu Picchu sau Huayna Picchu? Un studiu pune la îndoială numele legendarului oraș incaș

Celebra hartă a lumii creată de Fra Mauro poate fi explorată acum online

O matriță medievală cu Sfântul Gheorghe a fost găsită într-un castel din Franța