Misterul originilor Morții Negre a fost elucidat. Cum a apărut ciuma care a ucis jumătate din populația Europei?

În 1347, ciuma a pătruns pentru prima dată în Marea Mediterană prin intermediul navelor comerciale care transportau mărfuri. Boala s-a răspândit în Europa, în Orientul Mijlociu și în nordul Africii, ucigând până la 60% din populație într-o epidemie de amploare cunoscută sub numele de Moartea Neagră.

Acest prim val s-a extins ulterior într-o pandemie care a durat 500 de ani, așa-numita a doua pandemie de ciumă, care a durat până la începutul secolului al XIX-lea.

• Un războinic medieval îngropat cu tot arme și scut a fost descoperit în Germania
• O limbă indo-europeană necunoscută a fost descoperită în Turcia

Originile celei de-a doua pandemii de ciumă au fost îndelung dezbătute. Una dintre cele mai populare teorii a susținut că sursa acesteia se află în Asia de Est, mai exact în China. Singurele descoperiri arheologice disponibile până în prezent provin din Asia Centrală, din apropierea lacului Issyk Kul, în ceea ce este astăzi Kârgâzstan.

Aceste descoperiri, publicate în Nature, arată că o epidemie a devastat o comunitate comercială locală în anii 1338 și 1339. Mai exact, săpăturile care au avut loc în urmă cu aproape 140 de ani au scos la iveală pietre funerare care indică faptul că indivizii au murit în acei ani din cauza unei epidemii necunoscute.

Moartea Neagră a ucis până la 60% din populație

Încă de la prima lor descoperire, pietrele funerare au stat la baza controverselor dintre cercetători cu privire la relevanța lor pentru Moartea Neagră din Europa.

În acest studiu, o echipă internațională a analizat ADN-ul antic din rămășițe umane, precum și date istorice și arheologice din două situri. Primele rezultate ale echipei au fost foarte încurajatoare, deoarece ADN-ul bacteriei ciumei, Yersinia pestis, a fost identificat la persoanele cu anul 1338 înscris pe pietrele lor funerare.

„Am putut demonstra, în sfârșit, că epidemia menționată pe pietrele funerare a fost într-adevăr cauzată de ciumă”, a declarat Phil Slavin, unul dintre autorii principali ai studiului și istoric la Universitatea din Sterling, Marea Britanie, scrie EurekAlert.

Dar ar fi putut fi aceasta originea Morții Negre? Cercetătorii au asociat anterior inițierea Morții Negre cu o diversificare masivă a tulpinilor de ciumă, un așa-numit eveniment Big Bang al diversității ciumei. Dar data exactă a acestui eveniment nu a putut fi estimată cu precizie și se credea că a avut loc cândva între secolele al X-lea și al XIV-lea.

Cum a apărut această tulpină?

Acum, echipa a pus cap la cap genomurile antice ale ciumei și a investigat modul în care acestea ar putea avea legătură cu acest eveniment Big Bang. „Am descoperit că tulpinile antice din Kârgâzstan sunt poziționate exact la nodul acestui eveniment de diversificare masivă. Cu alte cuvinte, am găsit tulpina sursă a Morții Negre și chiar îi cunoaștem data exactă, adică anul 1338″, spune Maria Spyrou, autorul principal și cercetător la Universitatea din Tübingen.

Ciuma nu este o boală a oamenilor, bacteria supraviețuiește în rândul populațiilor de rozătoare sălbatice din întreaga lume, în așa-numitele rezervoare de ciumă. Prin urmare, vechea tulpină din Asia Centrală care a provocat epidemia din 1338-1339 din jurul lacului Issyk Kul trebuie să provină dintr-un astfel de rezervor.

„Am descoperit că tulpinile moderne cele mai apropiate de tulpina străveche se găsesc astăzi în rezervoarele de ciumă din jurul munților Tian Shan, deci foarte aproape de locul în care a fost găsită tulpina străveche. Acest lucru indică o origine a strămoșului Morții Negre în Asia Centrală”, explică Johannes Krause, autorul principal al studiului și director la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Noi analize arată că teriac, cândva unul dintre cele mai scumpe medicamente, nu putea să vindece ciuma bubonică

Cum era viața femeilor în timpul epidemiei de ciumă din secolul al XVII-lea

Cea mai veche tulpină de ciumă descoperită până acum are o vechime de 5.000 de ani

Un studiu susține că „Moartea Neagră” nu ar fi ucis jumătate din populația Europei