Ce a ucis dinozaurii și alte forme de viață de pe Pământ?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Determinarea a ceea ce a ucis dinozaurii, în urmă cu 66 de milioane de ani, la sfârșitul perioadei Cretacice, a fost mult timp subiect de dezbatere, în timp ce oamenii de știință și-au propus să determine ce a cauzat cele cinci evenimente de extincție în masă care au remodelat viața pe planeta Pământ într-o clipă geologică.

Unii oameni de știință susțin că, de fapt, cometele sau asteroizii care s-au prăbușit pe Pământ au fost agenții cei mai probabili ai distrugerii în masă, în timp ce alții susțin că erupțiile vulcanice mari au fost cauza.

Un nou studiu condus de Dartmouth, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, raportează că activitatea vulcanică pare să fi fost principalul factor determinant.

Patru dintre cele cinci extincții în masă sunt contemporane cu un tip de erupție vulcanică numită bazalt de inundație, spun cercetătorii. Aceste erupții inundă zone vaste – chiar și un întreg continent – cu lavă într-o clipită geologică, în doar un milion de ani, scrie EurekAlert.

Ele lasă în urmă amprente gigantice ca dovadă – regiuni extinse de rocă, solidificată din lava eruptă, în formă de trepte, pe care geologii le numesc ,,provincii igoase”.

O dilemă veche de secole

Echipa s-a bazat pe trei seturi de date bine stabilite privind scara timpului geologic și marile provincii ígnoase pentru a examina legătura temporală dintre extincțiile în masă și marile provincii ígnoase.

,,Zonele mari de rocă în formă de trepte din aceste erupții vulcanice mari par să se alinieze în timp cu extincțiile în masă și cu alte evenimente climatice și de mediu semnificative”, spune autorul principal Theodore Green, care a efectuat această cercetare ca parte a programului Senior Fellowship de la Dartmouth și este acum student absolvent la Princeton.

De fapt, o serie de erupții în actuala Siberie a declanșat cea mai distructivă dintre extincțiile în masă acum 252 de milioane de ani, eliberând un impuls gigantic de dioxid de carbon în atmosferă și aproape că a sufocat toate formele de viață. Mărturie stau capcanele siberiene, o regiune mare de roci vulcanice de mărimea Australiei.

Erupțiile vulcanice au zguduit, de asemenea, subcontinentul indian în perioada marii dispariții a dinozaurilor, creând ceea ce astăzi se numește platoul Deccan. La fel ca și lovitura asteroidului, acest lucru ar fi avut efecte globale de mare anvergură, acoperind atmosfera cu praf și gaze toxice, asfixiind dinozaurii și alte viețuitoare, pe lângă faptul că ar fi alterat clima la scări de timp lungi.

Ce a cauzat cele cinci evenimente de extincție în masă?

Pe de altă parte, spun cercetătorii, teoriile în favoarea anihilării prin impactul cu un asteroid se bazează pe impactul cu Chicxulub, o rocă spațială care s-a prăbușit în Peninsula Yucatan din Mexic cam în aceeași perioadă în care dinozaurii au dispărut.

,,Toate celelalte teorii care încercau să explice ce a ucis dinozaurii, inclusiv vulcanismul, au fost spulberate când a fost descoperit craterul de impact Chicxulub”, spune co-autorul Brenhin Keller, profesor asistent de științe ale pământului la Dartmouth. Dar există foarte puține dovezi ale unor evenimente de impact similare care să coincidă cu celelalte extincții în masă, în ciuda deceniilor de explorare, subliniază el.

Cercetătorii au comparat cele mai bune estimări disponibile ale erupțiilor de bazalt de inundație cu perioadele de dispariție drastică a speciilor pe scara timpului geologic, inclusiv, dar fără a se limita la cele cinci extincții în masă. Pentru a dovedi că sincronizarea a fost mai mult decât o întâmplare, ei au examinat dacă erupțiile s-ar alinia la fel de bine cu un model generat la întâmplare și au repetat exercițiul cu 100 de milioane de astfel de modele. Ei au descoperit că, de fapt, concordanța cu perioadele de extincție a fost mult mai mare decât șansa aleatorie.

Mai degrabă decât să ia în considerare magnitudinea absolută a erupțiilor, echipa de cercetare a ordonat evenimentele vulcanice în funcție de viteza cu care au aruncat lavă. Ei au descoperit că evenimentele vulcanice cu cele mai mari rate de erupție au provocat într-adevăr cele mai multe distrugeri, producând extincții mai severe până la extincțiile în masă.

Extincțiile care au modelat viața pe Pământ

,,Rezultatele noastre indică faptul că, după toate probabilitățile, ar fi existat o extincție în masă la granița dintre Cretacic și Terțiar, de o magnitudine semnificativă, indiferent dacă a existat sau nu un impact, ceea ce poate fi demonstrat acum în mod cantitativ”, spune Renne. ,,Faptul că a existat un impact a înrăutățit, fără îndoială, lucrurile”.

Cercetătorii au rulat cifrele și pentru asteroizi. Coincidența impacturilor cu perioadele de reînnoire a speciilor a fost semnificativ mai slabă și s-a înrăutățit dramatic atunci când nu a fost luat în considerare impactul Chicxulub, sugerând că alți impactori mai mici cunoscuți nu au provocat extincții semnificative.

Erupțiile bazaltice de inundație nu sunt frecvente în înregistrările geologice, iar ultima erupție de o amploare comparabilă, dar semnificativ mai mică, a avut loc acum 16 milioane de ani în nord-vestul Pacificului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Dimensiunile mamiferelor „au explodat” după dispariția dinozaurilor. Iată cum și de ce!

Un crater din Africa de Vest sugerează că dinozaurii s-au confruntat cu mai mulți asteroizi uriași

Izopodul gigantic ce trăiește în craterul asteroidului care a ucis dinozaurii

Rechinii sunt mai „bătrâni” decât dinozaurii. Care este secretul nemuririi acestor prădători?