Stâncile de la Meteora, locul în care oamenii pot să-și găsească pacea și armonia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Stâncile de la Meteora, Grecia, au fost considerate încă de la începutul Creștinismului un loc perfect pentru a atinge izolarea absolută, un loc în care oamenii să își găsească pacea și armonia. În prezent, Meteora este cel mai mare sit arheologic din Grecia în ceea ce privește suprafața pe care o acoperă. Totodată, situl a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1989 și este un loc considerat sfânt pentru Grecia din 1995.

Primii care au folosit stâncile din Meteora din motive spirituale au fost călugării pustnici creștini ortodocși. Aceștia au venit în acest loc între secolele al IX-lea și al X-lea pentru a-și găsi liniștea și pentru a se izola în numeroasele peșteri care se găsesc împrăștiate printre stânci, potrivit VisitMeteora.travel.

Timp de secole, acești călugări au trăit într-o izolare completă.

Originile mănăstirilor de la Meteora

În jurul secolului al XII-lea, un călugăr pe nume Nilos decide să îi adune pe călugării pustnici împrăștiați din Meteora într-o comunitate monahală mai organizată. El a stabilit reguli și canoane pe care călugării pustnici din Meteora să le urmeze. Punctul central al acestei prime comunități monahale organizate a devenit capela Doupiani, care se găsește și astăzi sub stânca sinonimă din partea de nord-vest a satului Kastraki.

Două secole mai târziu, un secolul al XIV-lea, un alt călugăr pe nume Athanasios, a urcat pe a doua cea mai înaltă stâncă pentru a întemeia prima dintre mănăstirile Meteora, Marele Meteoron. El este considerat astăzi uan dintre cele mai relevante figuri din luna istorie a mănăstirilor Meteora, fiind fondatorul uneia dintre cele mai importante comunități monahale ale Bisericii Ortodoxe, a doua după Athos.

Până în secolul al XVI-lea, la apogeul comunității monahale din Meteora, numărul mănăstirilor monahale existente în sit a ajuns la un total de 24.

În secolul al XVII-lea a venit decăderea și, pentru următoarele trei secole, mănăstirile Meteora rămân într-un declin constant. În prezent, din cele 24 de mănăstiri inițiale, doar șase mai sunt active.

Mănăstirile de la Meteora astăzi

Cele șase mănăstiri active din Meteora creează un cadru cu adevărat inspirat și senzațional de formațiuni stâncoase copleșitoare, cu aceste monumente străvechi. În esență, Meteora a devenit astăzi o arcă de conservare a crezului creștin-ortodox, vechi de 2000 de ani.

Dintre cele șase mănăstiri active, care pot fi în prezent vizitate, două dintre ele (Agios Stefanos și Roussanou) sunt mănăstiri de călugărițe, iar restul de patru sunt mănăstiri de călugări. În total, în mănăstirile Meteora trăiesc în prezent 50 de călugărițe și 17 călugări.

Mănăstirile sfinte de la Meteora

Sfânta Mănăstire a Marelui Meteoron este cea mai mare și mai veche dintre toate. Este numită mănăstirea care rămâne „suspendată în aer” (meteoro), din cauza formării în stâncă a unei stânci gigantice în vârful căreia a fost construită. Aceasta a fost fondată în secolul al XIV-lea de către un călugăr numit Sfântul Atanasie Meteoritul.

Sfânta Mănăstire Varlaam este a doua cea mai mare mănăstire din Meteora. Situată foarte aproape de Mănăstirea Marele Meteoron, a fost fondată în secolul al XIV-lea de un călugăr pe nume Varlaam. Varlaam a reușit să urce pe stâncă în jurul anului 1350 și, urmat de alți câțiva călugări, a reușit să înființeze mănăstirea.

Sfânta Mănăstire Roussanou a fost înființată, de asemenea, în seoclul al XIV-lea. Ea a primit probabil numele de la primul călugăr pustnic care s-a stabilit pe stâncă în acea perioadă.

Unul dintre cele mai fotografiate monumente de la Meteora

Începutul vieții monahale pe stânca Agios Stephanos datează de la începutul secolului al XII-lea. Hosios Antonios, în prima jumătate a secolului al XV-lea, și Hosios Philotheos, care a reconstruit din temelii actuala Biserică Agios Stephanos, în 1545, sunt menționați ca fondatori ai acesteia.

Mănăstirea Sfânta Treime (Agia Triada) de la Meteora este unul dintre cele mai fotografiate monumente din zonă. În același timp, este cel mai dificil de accesat. Cei care vor încerca să ajungă la ea vor fi răsplătiți cu priveliștea împrejurimilor, care este pur și simplu captivantă.

Sfânta Mănăstire a Sfântului Nicolae din Anapafsas sau Agios Nikolaos este prima mănăstire activă pe care o întâlnim în drumul nostru spre Meteora și a fost fondată la sfârșitul secolului al XIV-lea.

Vă mai recomandăm și: 

Cele mai vizitate muzee din lume în 2022

Simboluri misterioase în deșertul din Qatar pot fi văzute doar de la mare înalțime

Top 25 cele mai frumoase locuri din lume

De ce demolează tot mai multe țări est-europene monumentele sovietice?