Arheologii au descoperit un cimitir antic lângă o gară din Paris

La doar câțiva metri de o gară aglomerată din inima Parisului, oamenii de știință au descoperit 50 de morminte într-un cimitir antic. Necropola oferă o imagine rară a vieții din Lutetia, precursoarea capitalei franceze din urmă cu aproape 2.000 de ani.

Se pare că necropola îngropată nu a fost niciodată descoperită în timpul lucrărilor rutiere de-a lungul anilor ori în timpul construirii stației Port-Royal de pe malul stâng istoric în anii 1970.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Cu toate acestea, planurile pentru o nouă ieșire pentru gară au determinat o excavare arheologică.

Cel mai mare loc de înmormântare din orașul gallo-roman Lutetia

Camille Colonna, antropolog la Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP) din Franța, a declarat într-o conferință de presă că există deja „suspiciuni puternice” că situl se află în apropierea necropolei sudice a Lutetiei.

Necropola „Saint Jaques”, cel mai mare loc de înmormântare din orașul gallo-roman Lutetia, a fost anterior excavată doar parțial în anii 1800, conform Science Alert.

Cu toate acestea, doar obiectele considerate prețioase au fost scoase din morminte, numeroasele schelete, ofrande funerare și alte artefacte fiind abandonate.

Cimitirul a fost atunci acoperit și pierdut din nou în timp. Echipa INRAP a descoperit o secțiune care nu a mai fost până acum excavată.

„Nimeni nu a mai văzut-o din Antichitate”, a spus președintele INRAP, Dominique Garcia.

Colonna a declarat că echipa a fost „foarte fericită” să găsească un schelet cu o monedă în gură, fapt care le-a permis să dateze înmormântarea în secolul al II-lea d.Hr.

Săpăturile au scos la iveală 50 de morminte

Săpăturile, care au început în martie, au scos la iveală 50 de morminte. Toate au fost folosite pentru îngropare, nu pentru incinerare, care era, de asemenea, o practică obișnuită la acea vreme.

Se crede că rămășițele bărbaților, femeilor și ale copiilor sunt ale oamenilor Parisii, din poporul galic care a trăit în Lutetia în perioada în care orașul de pe malul Senei se afla sub controlul Imperiului Roman.

Scheletele au fost îngropate în sicrie de lemn, care acum pot fi identificate doar după cuie. Mai multe de jumătate dintre ele au fost îngropate cu ofrande, cum ar fi ulcioare și pahare din ceramică.

Uneori, în sicriu sau chiar în gura mortului era pusă o monedă, o practică obișnuită la acea vreme, care se numea Obolul lui Charon. În mitologia greacă, Charon este luntrașul lui Hades, iar moneda era considerată un soi de mită pentru a transporta sufletele morților peste râul Styx.

Arheologii au găsit, de asemenea, pantofi în interiorul mormintelor, indentificându-i după micile cuie care s-ar fi aflat în tălpi.

Colonna a spus că pantofii erau puși „fie la picioarele morților, fie lângă ei, ca ofrandă”.

Au fost descoperite, totodată, bijuterii, agrafe de păr și curele.

Întregul schelet al unui porc și al unui alt animal mic au fost descoperite într-o groapă în care se credea că animalele erau sacrificate pentru zei.

Mormintele deschid „o fereastră către Parisul din Antichitate”

Spre deosebire de săpăturile din anii 1800, de data aceasta echipa intenționează să scoată totul din necropolă pentru a fi analizat.

„Acest lucru ne va permite să înțelegem viața parizienilor prin riturile lor funerare, precum și sănătatea lor prin studierea ADN-ului”, a declarat Colonna.

Garcia a declarat că istoria antică a Parisului este puțin cunoscută.

Mormintele dezgropate deschid „o fereastră către lumea Parisului în Antichitate”, a adăugat Garcia.

Vă mai recomandăm și: 

Unul dintre cele mai spectaculoase schelete de T. Rex, scos la licitație în premieră europeană

Arheologii au descoperit un copil îngropat cu 142 de câini, într-o necropolă egipteană antică

Descoperirea care i-a uimit pe arheologi. O necropolă feniciană unică, scoasă la lumină

„Scheletul de fier” al Catedralei Notre Dame a uimit cercetătorii