„Scheletul de fier” al Catedralei Notre Dame a uimit cercetătorii

În 2019, un incendiu a izbucnit în interiorul Catedralei Notre Dame din Paris, deteriorând grav clădirea medievală emblematică. Totuși, focul catastrofal le-a dat cercetătorilor oportunitatea de a studia arhitectura clădirii așa cum nu au mai făcut-o niciodată până atunci. 

La câteva luni de la stingerea incendiului, cercetătorii au descoperit că pietrele folosite la construirea catedralei în stil gotic erau ținute laolaltă cu capse de fier, o tehnică care nu a fost niciodată documentată într-o clădire din perioada medievală, potrivit unui studiu recent publicat în jurnalul PLOS ONE.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

Notre Dame a fost construită în mai multe etape începând cu secolul al XII-lea și continuând în următorii 300 de ani.

Capsele de fier, o tehnică de consolidare a edificiilor

„Aceasta este prima clădire de acest tip în care vedem acest lucru. Asta arată că oamenii care au construit-o la acea vreme încercau să experimenteze cu noi forme de construcție”, a spus autorul principal, Maxime L’Héritier, profesor la Departamentul de Istorie al Universității Paris, potrivit Live Science.

L’Héritier și echipa lui au analizat 12 capse din fier, care măsoară aproximativ 50 de centimetri în lungime și au fost parte din „scheletul de fier”, care a ținut clădirea în picioare, a scris L’Héritier într-un eseu pentru publicația arheologică Sapiens.

Capsele au oferit consolidări suplimentare pentru structura de piatră a catedralei, inclusiv pentru a ține laolaltă arcurile mari din naosul turnurilor gemene ale clădirii, înalte de 69 de metri. Fără sprijinul capselor, această performanță arhitecturală ar fi fost probabil imposibil de realizat în 1160, atunci când a început construcția clădirii, conform studiului.

„Atunci când am studiat alte biserici gotice din acea perioadă, niciunul nu a folosit fier în construcția sa. Credem că aceste capse a fost ceea ce le-a permis să construiască această structură la o înălțime atât de mare”, a spus L’Héritier.

Catedrala Notre Dame se va redeschide publicului în decembrie 2024

Cercetătorii au datat prin radiocarbon capsele de fier și au descoperit că acestea erau folosite în timpul uneia dintre etapele inițiale de construcție, confirmând că data de producție a capsei este aceeași cu cea a zidăriei, care a fost datată tot în jurul anului 1160”, a explicat L’Héritier.

Profesorul a spus că va fi nevoie de analize suplimentare pentru a cunoaște originea exactă a fierului.

„Încercăm să aflăm dacă (originea) este locală sau de la distanță mai mare. De asemenea, se pare că există surse de minereu diferite în funcție de momentul în care a început construcția, în secolul al XII-lea sau al XIII-lea. Știm că episcopul catedralei a murit la sfârșitul secoluuli al XII-lea, deci este posibil ca ani mai târziu să fi fost folosită o nouă resursă de minereu. Ar trebui să aflăm mai multe într-un an sau doi”, a spus L’Héritier.

În cei patru ani care au urmat incendiului, Notre Dame a fost supusă unor lucrări de reconstrucție și așteaptă să se redeschidă pentru vizitatori în decembrie 2024.

Vă mai recomandăm și:

Cripta de sub Catedrala Notre Dame, o bijuterie ascunsă a Parisului, a fost redeschisă pentru prima oară de la incendiul devastator

Lucrările de restaurare dezvăluie culoarea și modelele originale ale unui templu din Egiptul Antic

Muzeul Național de Istorie a României, un edificiu a cărei construcție a început la 1894 (DOCUMENTAR)

Antoni Gaudi, cel mai original arhitect și decorator al începutului de secol XX