Blestemul mumiei ar putea fi real, dar există și o explicație științifică

În urmă cu 100 de ani, arheologul englez Howard Carter a intrat în camera funerară sigilată a legendarului rege egiptean Tutankhamon. Carter a dezvăluit pentru prima dată lumii moderne măruntaiele decrepite, dar impresionante și, după cum susține un mit popular, a dezlănțuit un „blestem al mumiei”, considerat mortal pentru cei care au intrat în camera funerară.

Pe măsură ce personalități proeminente și arheologi au vizitat mormântul, unii ar fi sfârșit prin a muri prematur în zilele, săptămânile și lunile următoare, în principal din cauza atacurilor de cord, epuizării sau a pneumoniei, potrivit Big Think.

• Fără el, lumea ar fi arătat cu totul altfel. Ziua în care s-a născut un dictator…
• O nouă specie de dinozauri este printre cele mai mici descoperite vreodată

Decenii mai târziu, cercetătorii au dezbătut o explicație științifică, care să o înlocuiască pe cea supranaturală. Ar putea fi „blestemul mumiei” cauzat de mucegai?

Aspergillus flavus, ciuperca care se răspândește în morminte

În 2002, proferosul Mark Nelson, de la Universitatea Monash din Malaezia, a publicat o analiză care arăta că persoanele care au vizitat mormântul regelui Tutankhamon în timpul deschiderii inițiale nu au trăit mult mai puțin decât subiecții de control care se aflau în Egipt în aceeași perioadă, dar care nu au vizitat mormântul. Totuși, datele inerent sumare folosite pentru studiul lui Nelson au lăsat deschisă posibilitatea ca în joc să fie ceva periculos pentru sănătate.

Acea bănuială a existenței unui lucru periculos ar fi putut fi ciuperca Aspergillus flavus. Oamenii de știință s-au concentrat asupra acestui suspect special, după ce un alt așa-zis „blestem” al unei mumii a fost dezlănțuit în 1973. În luna mai a acelui an, o echipă de 12 conservatori a deschis mormântul lui Casimir al IV-lea Jagiellon, un rege celebru al Poloniei din secolul al XV-lea. Zece dintre ei au murit în săptămânile și lunile care au urmat.

Mai târziu, microbiologul Bolesław Smyk a găsit Aspergillus flavus în tot mormântul și a speculat că ciuperca ar fi putut determina decesele. Specia fungică este a doua cauză principală a aspergilozei la om, o boală potențial mortală, care afectează cel mai frecvent plămânii celor cu un sistem imunitar slăbit. În cazuri mai ușoare, afecțiunea poate provoca inflamații acute și probleme de respirație, dar în cazuri mai dure, ciuperca poate să crească în plămâni și să se împrăștie în tot corpul.

Moartea lui Carnarvon după vizita la mormântul lui Tutankhamon

În 1998, dr. Sylvain Gandon, cercetător la Laboratorul de Ecologie din Paris, Franța, a arătat că sporii fungilor pot rămâne latenți timp de sute de ani, păstrându-și puterea.

Aceste descoperiri colective ne ajută să începem să creionăm o imagine științifică a blestemului mumiei: în cazuri rare, Aspergillus poate să prolifereze într-un mormânt, poate că se dezvoltă pe grăunțe lăsate în interior sau direct pe mumii, iar apoi sporii fungici îi bombardează pe primii oameni care au deranjat locul de odihnă în sute de ani, deoarece aerul de afară agită mediul închis.

Cercetătorii au scris în 2003, într-o corespondență pentru The Lancet, că au remarcat că această teorie se potrivește cu moartea foarte mediatizată a Lordului Carnarvon. Acesta a fost unul dintre primii care au intrat în mormântul regelui Tutankhamon și a decedat la cinci luni după. Se presupune că decesul a fost cauzat de o pneumonie.

„Sporii de Aspergillus pot rămâne în stare latentă în plămânii persoanelor infectate pentru perioade lungi de timp înainte să fie activați. Pe 17 martie 1923, The Times din Londra a raportat că Lordul Carnarvon suferea de dureri, deoarece inflamația a afectat căile nazale și ochii. Această descriere este în concordanță cu sinuzita invazivă cu Aspergillus, cu extindere locală la orbită”, au scris cercetătorii.

Îngrijorări legate de expunerea curentă a mumiilor

La sfârșitul lunii martie, experții mexicani și-au exprimat îngrijorarea că o expoziție itinerantă de mumii din anii 1800 ar putea reprezenta un pericol pentru publicul vizitator, după ce pe unul dintre cadavre au fost observate excrescențe fungice.

„Toate acestea ar trebui să fie studiate cu atenție pentru a vedea dacă acestea sunt semne de risc pentru moștenirea culturală, precum și pentru cei care le manipulează și vin să le vadă”, a declarat Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic, conform AP.

Vă mai recomandăm și: 

Un atelier de mumificare din Egiptul Antic dezvăluie rețetele folosite la îmbălsămare

Un fost curier, prins cu o mumie în geanta termoizolantă. Pretindea că era iubita sa și o numise „Juanita”

Primele portrete de mumie găsite în ultimii 112 ani, descoperite la Fayoum

Arheologii au descoperit o groapă comună preistorică, plină cu schelete decapitate