Africa de Sud, India și Australia au avut o activitate vulcanică similară în urmă cu 3,5 miliarde de ani

India, Africa de Sud și Australia sunt teritorii cu o istorie geologică similară, întrucât, în urmă cu 3,5 miliarde de ani, activitatea lor vulcanică s-a asemănat foarte mult, arată un studiu asupra cratonilor acestor locuri.

Cratonii sunt porțiuni de continente antice, care s-au format în urmă cu câteva miliarde de ani. Aceștia păstrează relicve ale Pământului nostru tânăr, deoarece găzduiesc o varietate de ansambluri de roci, cum ar fi cele magmatice și graniturile.

• Secretul organizării Domeniilor Coroanei: un model inspirat din Ungaria?
• S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti

Cratonul Singhbhum din India conține roci vulcanice și sedimentare remarcabil de bine conservate, vechi de 3,5 miliarde de ani și are o istorie geologică similară cu cea a unor părți din Africa de Sud și Australia, sunt concluziile unui studiu realizat de o echipă de cercetători condusă de dr. Jaganmoy Jodder de la Institutul de Studii Evolutive al Universității din Witwatersrand, Africa de Sud. Studiul a fost publicat în Precambrian Research.

Erupțiile vulcanice submarine antice, păstrate astăzi sub formă de lavă în cratoni

„Centura de roci verzi Daitari din cratonul Singhbhum are o alcătuire geologică similară în comparație cu rocile magmatice expuse în zonele Barberton și Nondweni din Africa de Sud și cu cele din cratonul Pilbara din nord-vestul Australiei”, a spus Jodder, conform Phys.org.

Erupțiile vulcanice submarine erau frecvente acum 3,5 și 3,3 miliarde de ani în urmă și sunt în mare parte păstrate sub formă de lavă așezată în cadrul pietrelor verzi din cratonii Singhbhum, Kaapvaal și Pilbara. Mai important este faptul că stilul vulcanismului decodificat din rocile silicioase oferă dovezi pentru un mediu exploziv submarin sau subaerian.

„Aceste roci vulcano-sedimentare oferă indicii despre mediile locuibile de pe tânărul Pământ și pot fi considerate capsule ale timpului ce ne ajută să înțelegem mai bine povestea evoluției planetei în primele sale etape”, a precizat Jodder.

Cunoașterea proceselor timpurii ale Pământului

Cercetătorii au propus că aceste continente antice ar fi fost supuse unor procese geologice similare în urmă cu 3,5 miliarde de ani.

„Cu toate acestea, nu suntem siguri în ceea ce privește poziționarea lor paleogeografică. Și, prin urmare, nu putem valida faptul că acestea au făcut parte cândva dintr-un supercontinent”, a spus Jodder.

Studiul deschide noi căi de cercetare a proceselor timpurii de pe Pământ.

Vă mai recomandăm și:

O geologie impresionantă: Peștera marină din Capri fascinează de mii de ani prin strălucirea apei sale

Rocile bogate în fier dezvăluie schimbările prin care a trecut Pământul de-a lungul istoriei

Pământul are „o nouă Lună”? Obiectul există cel puțin din anul 100 î.Hr.

Aproape jumătate din planetă ar putea avea alte zone climatice până în anul 2100