Aproape jumătate din planetă ar putea avea alte zone climatice până în anul 2100

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Planeta noastră se află la răscrucea mai multor puncte critice dincolo de care va cădea într-o cascadă de schimbări ecologice. Încălzirea globală ar putea duce la apariția unor alte zone climatice.

Valurile extreme de căldură, secetele, inundațiile și furtunile devin din ce în ce mai frecvente și mai intense; energia prinsă de atmosfera Pământului și de oceane se adună ca într-un recipient aflat sub presiune.

Un nou studiu care simulează viitorul Pământului până în 2100 arată cum vor afecta clima la nivel local schimbările fundamentale incrementale în ceea ce privește temperatura și precipitațiile, astfel încât am putea fi nevoiți să refacem hărți concepute în anii 1880.

Din cauza încălzirii globale, planeta va avea alte zone climatice

„Până la finalul secolului, se estimează că 38%-40% din suprafața terestră globală va avea alte zone climatice față de cele de astăzi”, scrie echipa de cercetători, condusă de autorul principal Paul Dirmeyer, climatolog la Universitatea George Mason (SUA).

În funcție de modelele climatice folosite de cercetători pentru a genera proiecții ale schimbărilor globale viitoare, aceste estimări ar putea crește și mai mult, astfel încât aproape 50% din suprafața terestră a Pământului ar putea fi împinsă într-o zonă climatică necunoscută.

Schimbările au devenit mai pronunțate odată cu ultima generație de modele climatice, care sunt mai sensibile la schimbările climatice și prezic rate mai abrupte ale încălzirii globale.

Va trebui să modificăm hărțile de clasificare a climei?

Pentru a trasa schimbările proiectate, Dirmeyer a început cu hărțile Köppen-Geiger, un sistem folosit pentru a clasifica lumea în cinci zone climatice, pe baza temperaturii, a precipitațiilor și a anotimpurilor.

Dezvoltate de un climatolog germano-rus pe nume Wladimir Köppen în 1884, hărțile de clasificare a climei Köppen-Geiger au fost actualizate de mai multe ori de atunci și sunt utilizate la scară largă pentru a modela distribuția și creșterea speciilor.

Schimbările proiectate de Dirmeyer și colegii săi cu privire la zonele climatice nu sunt decât un spectru de posibilități, deoarece simularea fizicii unor variabile climatice, cum ar fi precipitațiile, este mai greu de realizat decât pentru altele, cum ar fi temperatura. Ele acoperă, de asemenea, doar masele terestre, lăsând deoparte oceanele Pământului și Antarctica (din cauza lipsei de date), notează Science Alert.

Ceea ce este clar, însă, este că dacă nu acționăm curând pentru a reduce emisiile, ratele încălzirii globale vor continua să se accelereze pe măsură ce trec deceniile, „sugerând că speciile vulnerabile și practicile agricole ar putea avea mai puțin timp decât se credea anterior pentru a se adapta la schimbările zonelor climatice”, avertizează cercetătorii.

Cum arată noile zone climatice revelate de studiu?

Pe baza analizei lor, ei se așteaptă ca climatele tropicale să se extindă, de la 23% la 25% din masa terestră a Pământului, până în 2100. De asemenea, se estimează că mai multă suprafață terestră a Pământului va deveni aridă, până la aproximativ 34% față de 31% în prezent. Aceste tipuri de schimbări, arată alte studii, ar putea afecta sistemele de producție a alimentelor și ar putea împinge bolile transmise de țânțari către noi zone.

Cele mai mari schimbări către zone climatice noi sunt așteptate în zonele cu climă rece din Europa și America de Nord, arată studiul. Până la 89% din Europa și aproape 66% din America de Nord ar putea trece într-o zonă climatică diferită până în 2100.

Oamenii care trăiesc în alte regiuni, cum ar fi Africa, vor simți în continuare căldura schimbărilor climatice, sub forma unor evenimente meteorologice extreme.

Zona polară, cea mai afectată

De departe, cea mai dramatică schimbare va avea loc în zona polară, care a acoperit aproape 8% din suprafața terestră a planetei noastre între 1901 și 1930 și s-a micșorat deja la 6,5%, cu încălzirea pe care Pământul a experimentat-o până acum, de puțin sub 1,2°C. Aceasta se numără printre cele mai terifiante dintre concluziile studiului, care surprinde cât de mult s-a schimbat deja planeta noastră.

„De la începutul secolului al XX-lea, Pământul a experimentat deja schimbarea clasificării climatice a 14,77% din suprafața sa de uscat, cele mai ample schimbări fiind observate în America de Nord, Europa și Oceania”, scriu Dirmeyer și colegii săi.

Acest rezultat se bazează pe estimări anterioare, produse în 2015 folosind modelele climatice disponibile la acea vreme, care au constatat că, până în 2010, aproximativ 5,7% din suprafața totală a pământului s-a mutat către tipuri de climă mai calde și mai uscate, în comparație cu anul 1950.

Studiul actual a fost publicat în Earth’s Future.

Vă recomandăm să citiți și:

Somonul poate fi un bun îngrășământ pentru plante și ecosisteme, arată un studiu

Ce dezvăluie ADN-ul crocodililor despre era glaciară?

Semnal de alarmă după ce oamenii de știință au secvențiat genomurile rechinilor în pericol de dispariție

Hârtie igienică toxică și chimicale eterne, găsite în corpurile balenelor ucigașe