Genomurile antice din Balcani urmăresc evoluția Imperiului Roman și dezvăluie migrațiile slavilor în sud-estul Europei

Un studiu multidisciplinar a reconstituit istoria genomică a Peninsulei Balcanice în primul mileniu al erei comune, o perioadă și un loc de profunde schimbări demografice, culturale și lingvistice.

Echipa a recuperat și a analizat date despre genomul întreg de la 146 de persoane antice excavate în principal din Serbia și Croația – dintre care mai mult de o treime au provenit de la frontiera militară romană de la masivul sit arheologic Viminacium din Serbia -, pe care le-a combinat cu date din restul Balcanilor și din regiunile apropiate.

• Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
• Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne

Lucrarea, publicată în revista Cell, evidențiază cosmopolitismul frontierei romane și consecințele pe termen lung ale migrațiilor care au însoțit destrămarea controlului roman, inclusiv sosirea unor persoane vorbitoare de limbi slave. ADN-ul arheologic relevă faptul că, în ciuda granițelor dintre statele naționale care le divizează, populațiile din Balcani au fost modelate de procese demografice comune.

,,Arheogenetica este o completare indispensabilă a dovezilor arheologice și istorice. O imagine nouă și mult mai bogată apare atunci când sintetizăm înregistrările scrise, rămășițele arheologice, cum ar fi obiectele funerare și scheletele umane, și genomurile antice”, a declarat coautorul Kyle Harper, istoric al lumii romane antice la Universitatea din Oklahoma.

Imperiul Roman a încorporat popoare ,,barbare” înainte de prăbușirea sa

După ce Roma a ocupat Balcanii, a transformat această regiune de graniță într-o răscruce de drumuri, una care va da naștere în cele din urmă la 26 de împărați romani, inclusiv Constantin cel Mare, care a mutat capitala imperiului în estul Balcanilor când a fondat orașul Constantinopol.

Analiza ADN-ului străvechi efectuată de echipă arată că, în timpul perioadei de control roman, a existat o mare contribuție demografică a persoanelor de origine anatoliană, care a lăsat o amprentă genetică pe termen lung în Balcani. Această schimbare de ascendență este foarte asemănătoare cu ceea ce un studiu anterior a arătat că s-a întâmplat în mega-orașul Romei în sine – nucleul inițial al imperiului – dar este remarcabil că acest lucru s-a întâmplat și la periferia Imperiului Roman.

O surpriză deosebită este faptul că nu există dovezi ale unui impact genetic asupra Balcanilor al migranților de origine italică, scrie EurekAlert.

„În perioada imperială, detectăm un aflux de strămoși anatolieni în Balcani și nu de populații care descind din popoarele italiene”, a declarat Íñigo Olalde, cercetător iberic de la Universitatea din Țara Bascilor și co-autor principal al studiului. „Acești anatolieni erau intens integrați în societatea locală. La Viminacium, de exemplu, există un sarcofag excepțional de bogat în care găsim un bărbat de origine locală și o femeie de origine anatoliană îngropați împreună.”

Un aflux de strămoși anatolieni în Balcani

Echipa a descoperit, de asemenea, cazuri de mobilitate sporadică pe distanțe lungi din regiuni îndepărtate, cum ar fi un băiat adolescent a cărui semnătură genetică ancestrală se potrivește cel mai bine cu regiunea Sudanului din Africa Subsahariană și a cărui dietă din copilărie era foarte diferită de cea a restului indivizilor analizați. A murit în secolul al II-lea d.Hr. și a fost înmormântat cu o lampă cu ulei reprezentând o iconografie a vulturului legată de Jupiter, unul dintre cei mai importanți zei pentru romani.

„Nu știm dacă a fost soldat, sclav sau negustor, dar analiza genetică a înmormântării sale relevă faptul că și-a petrecut probabil primii ani de viață în regiunea Sudanului de astăzi, în afara limitelor Imperiului, iar apoi a urmat o lungă călătorie care s-a încheiat cu moartea sa la Viminacium (Serbia de astăzi), la granița nordică a Imperiului”, a declarat Carles Lalueza-Fox, cercetător principal la Institutul de Biologie Evolutivă și director al Muzeului de Științe Naturale din Barcelona.

Studiul a identificat indivizi cu descendență mixtă din Europa de Nord și din stepa pontică în Balcani începând cu secolul al III-lea, cu mult înainte de prăbușirea finală a controlului imperial roman. Analiza antropologică a craniilor acestora arată că unii dintre ei au fost deformați artificial, un obicei tipic pentru unele populații din stepe, inclusiv pentru grupurile etichetate de autorii antici drept „huni”. Aceste rezultate reflectă integrarea populațiilor de dincolo de Dunăre în societatea balcanică cu secole înainte de căderea Imperiului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum suferim astăzi pentru că strămoșii noștri s-au împerecheat cu denisovanii?

Doi strămoși umani au făcut o călătorie neașteptată în spațiul suborbital

Ce tratamente bizare foloseau strămoșii noștri pentru a vindeca boli?

Strămoșii oamenilor au supraviețuit asteroidului care a ucis dinozaurii