Hermann Julius Oberth, vizionarul și pionierul zborurilor spațiale născut în România

Hermann Julius Oberth (1894, Sibiu – 1989, Nuremberg) – a fost un fizician și inginer german născut la Sibiu, om de știință considerat a fi unul dintre fondatorii astronauticii moderne și ai rachetelor, alături de Robert Esnault-Pelterie, Konstantin Tsiolkovsky, Robert Goddard și Herman Potočnik (sau Hermann Noordung).

Hermann Oberth este cunoscut în domeniul pe care l-a revoluționat și datorită lucrării sale „Die Rakete zu den Planetenräumen” (Racheta în spațiul interplanetar), publicată în 1923, considerată una dintre primele și cele mai influente lucrări despre călătoriile spațiale, Oberth fiind cel care, de altfel, a introdus conceptul de călătorie în spațiu pentru un public mai larg, inspirând mai apoi generații de oameni de știință, de ingineri, dar și de pasionați ai astronauticii.

• Ötzi Omul Ghețurilor era purtătorul celui mai răspândit virus din zilele noastre
• „Marea Mamă”, figurina din Epoca de Piatră care oferea protecție pentru casele oamenilor

Hermann Oberth s-a născut la 25 iunie 1894, în Sibiu, interesul lui Oberth pentru călătoriile în spațiu apărând în copilărie, odată cu explorarea romanelor lui Jules Verne, cartea care l-a influențat în mod deosebit fiind  „De la Pământ la Lună”, publicată în 1865. Hermann Oberth era atât de fascinat de poveștile SF ale lui Jules Verne, încât a început să experimenteze acasă ceea ce memorase și ce-l inspirase din operele autorului francez. La vârsta de 14 ani, Oberth a inventat conceptul unei rachete cu recul, care ar folosi gazele de eșapament expulzate pentru a se propulsa.

Unul dintre pionierii astronauticii moderne

După liceu și serviciul în infanterie efectuat în Primul Război Mondial, Hermann Oberth a studiat medicina, aerodinamica și fizica la universitățile din München, Gottingen și Heidelberg.

Oberth a decis să abandoneze medicina și să aprofundeze studiul atronauticii, rezultatele în domeniu venind destul de repede.

A efectuat experimente de simulare a imponderabilității și a elaborat un proiect pentru o rachetă cu propulsie lichidă cu rază lungă de acțiune, proiect pe care comandantul său, impresionat de viziunile lui Herman Oberth, l-a trimis Ministerului de Război care însă l-a respins motivând că este mult prea fantezist.

După război, Oberth și-a încercat din nou norocul cu același proiect, de data asta pentru a-și susține teza de doctorat (în 1922) la Universitatea din Heidelberg, însă iarăși a fost respins, moment în care Hermann a decis să își publice lucrarea pe cheltuială proprie. Astfel a apărut, în 1923, „Die Rakete zu den Planetenräumen” ( „Racheta în spațiul interplanetar”), o carte în care autorul explică matematic modul în care rachetele ar putea atinge o viteză care să le permită să învingă atracția gravitațională a Pământului, cu această lucrare vizionară, Oberth dobândind recunoaștere pe scară largă, devenind o referință fundamentală pentru oamenii de știință și inginerii interesați de acest domeniu și consacrându-l ca unul dintre pionierii astronauticii moderne.

Până în 1922, Hermann Oberth nu fusese familiarizat cu lucrările americanului Robert Goddard, profesor de fizică și om de știință, inventator căruia i se atribuie crearea și construirea primei rachete cu combustibil lichid din lume și până în 1925, cu cele ale lui omului de știință și matematician rus Konstantin Tsiolkovsky, însă după o perioadă în care a corespondat cu acești doi pionieri ai astonauticii, a recunoscut precedența lor în derivarea ecuațiilor asociate zborului spațial.

Un brevet pentru o rachetă cu propulsie lichidă

În 1929 a publicat o altă carte importantă, „Wege zur Raumschiffahrt” (Căi către zborurile spațiale) care i-a adus primul premiu anual Robert Esnault-Pelterie-André Hirsch Prize, în valoare de 10 000 de franci, bani pe care i-a folosit pentru a-și finanța cercetările privind motoarele-rachetă cu propulsie lichidă.

Această carte, scrie britannica.com, a anticipat cu 30 de ani dezvoltarea propulsiei electrice și a rachetei cu ioni.

În 1930, a început experimentele privind un motor cu reacție pentru guvernul german și a dezvoltat un model în același an, împreună cu Wernher von Braun, considerat cel mai important om de știință în dezvoltarea zborurilor spațiale americane.

În 1931, Oberth a primit un brevet pentru o rachetă cu propulsie lichidă de la Oficiul Român de Brevete, prima rachetă fiind lansată la 7 mai în același an, în apropiere de Berlin.

A fost consultant în domeniul rachetelor

În 1938, Oberth s-a alăturat corpului profesoral al Universității Tehnice din Viena, după care a fost primit în cadrul centrului german de dezvoltare a rachetelor de la Peenemünde, unde a lucrat pentru Wernher von Braun.

După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost consultant în domeniul rachetelor, în Elveția, în 1950 s-a mutat în Italia, unde a lucrat pentru elaborarea rachetelor antiaeriene cu propulsie solidă pentru marina italiană, iar în 1955 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii pentru trei ani, acolo făcând cercetări spațiale avansate pentru armata americană. În 1958 s-a retras în Germania de Vest, trăind în orașul Feucht, în apropiere de Nürnberg, până la moartea sa.

Toată perioada pensionării și-a dedicat-o continuării studiului pasiunii sale de o viață. În 1959, a publicat „Stoff und Leben”( „Material și viață”), o lucrare în paginile căreia Oberth susținea că materialismul, filosofia pe care se bazează comunismul, este incorect și, mai mult, că aspecte ale vieții umane, precum sufletul, nu pot fi explicate prin rațiunea materială.

La Sibiu, casa în care a locuit Hermann Oberth timp de aproape 18 ani alături de familia sa a fost transformată în casă memorială și găzduiește un mic muzeu ce cuprinde diverse exponate legate de viața și realizările lui Oberth, de la obiecte personale, la instrumente științifice, modele de rachete și inclusiv o bibliotecă dotată cu reviste și cărți despre rachete, astronautică și știința spațială, în general.

Hermann Oberth s-a stins din viață la 28 decembrie 1989, la spitalul din Nürnberg, în Germania de Vest, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului. Oberth, pionierul erei spațiale care a lucrat cu Werner von Braun pentru a ajuta la dezvoltarea rachetei germane V-2, avea 95 de ani.

Surse:

https://www.britannica.com/technology/spacecraft

https://www.nytimes.com/1989/12/31/obituaries/hermann-oberth-95-german-rocket-expert.html

https://pioneersofflight.si.edu/content/hermann-julius-oberth-0

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hermann Oberth, unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Avea origini românești!

Wernher von Braun, de la partidul nazist la NASA. „Racheta a funcționat perfect, dar a aterizat pe planeta greșită”

Cum s-a ascuns Albert Einstein de naziști într-o colibă dintr-o mlaștină uitată de lume

Telescopul Spațial James Webb al NASA a descoperit alcool în spațiul cosmic