Orașul distrus pentru că s-a răzvrătit împotriva Romei „a rămas nelocuit timp de peste 170 de ani”, arată săpăturile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Orașul distrus pentru că s-a răzvrătit împotriva Romei a fost atât de devastat încât „a rămas nelocuit timp de peste 170 de ani”, până când a fost transformat într-o groapă de gunoi antică, conform arheologilor care au excavat situl din Italia.

Ruinele din Fregellae, situate la aproximativ 90 de kilometri sud-est de Roma, datează din asediul și distrugerea orașului de către armatele romane în 125 î.Hr. Motivul răzvrătirii nu este cunoscut, dar arheologii cred că a fost cauzat de dorința locuitorilor din Fregellae de a obține cetățenie romană completă, în locul cetățeniei „de mâna a doua”, cu mai puține drepturi legale, mai ales în privința proprietății asupra terenurilor publice, pe care o aveau în Republica Romană.

Această dispută de lungă durată a culminat cu Războiul Social, aproximativ o generație mai târziu, între anii 91 și 87 î.Hr., când mulți dintre aliații Romei din Italia au cerut și au primit cetățenie romană completă.

Fregellae, orașul distrus pentru că s-a răzvrătit împotriva Romei

Există puține înregistrări istorice care să documenteze revolta de la Fregellae, astfel că studiile arheologice din orașul distrus pentru că s-a răzvrătit împotriva Romei sunt cele mai bune metode de a determina ce s-a întâmplat acolo, a declarat Dominik Maschek, profesor de arheologie romană la Leibniz Centre for Archaeology și la Universitatea Trier (Germania).

„Este menționat doar în două sau trei surse. Aflăm despre asediu, că acești oameni s-au răzvrătit împotriva romanilor, dar nu știm de ce”, a spus Maschek. Profesorul a explicat că arheologii italieni au excavat pentru prima dată situl în anii 1980 și au descoperit rămășițe de fresce, mozaicuri de podea, case și băi publice.

El și o echipă de cercetători din Germania, Italia și Elveția au excavat o vilă de la marginea orașului antic în ultimii trei ani; iar anul trecut, au descoperit și rămășițele unui lagăr militar roman din apropiere, protejat de un zid fortificat și un șanț, notează Live Science.

Un oraș-colonie

Printre artefactele găsite la vila excavată se numără vase mari de ceramică pentru depozitarea produselor agricole. Acestea și semințele antice descoperite la fața locului indică faptul că vila era un centru agricol care producea vin, fructe și cereale, probabil pentru export în alte regiuni și, posibil, peste mări, a spus Maschek. În baza înregistrărilor unor vile romane similare, cercetătorii estimează că până la 50 de persoane ar fi lucrat acolo, mulți dintre ei fiind sclavi.

Un strat de distrugere prin incendiu arată că vila și culturile din câmpurile sale au fost distruse în același timp cu orașul vecin, a spus Maschek, o concluzie susținută de „dovada incontestabilă” a fragmentelor de ceramică din perioada revoltei.

Fregellae a fost fondat ca oraș-colonie al Romei, dar se pare că includea și mulți oameni descendenți din samniți, un popor non-roman care trăia inițial în regiune și care fusese inițial inamic al Republicii Romane.

Maschek a menționat că problema relocării samniților la Fregellae a fost discutată de Senatul Roman cu aproximativ 60 de ani înainte de revoltă, dar Senatul a decis că orașul Fregellae ar trebui să gestioneze singur acest aflux de populație.

„Familiile samniților care s-au mutat la Fregellae probabil au considerat că ar fi mai bine să trăiască în oraș cu cetățenie romană de mâna a doua, deoarece, cel puțin, aveau astfel o anumită relație cu Roma”, a spus el.

Cum și-a găsit sfârșitul orașul distrus pentru că s-a răzvrătit împotriva Romei?

Puținele înregistrări istorice care au supraviețuit descriu cum Fregellae a fost asediat și distrus de o armată romană condusă de Lucius Opimius, un pretor al Republicii Romane. Această funcție însemna un magistrat ales, dar subordonat celor doi consuli aleși care conduceau statul.

Se pare că oamenii din Fregellae au așteptat până când cei doi consuli ai Romei erau comandanți de armate în străinătate înainte de a începe revolta, a explicat Maschek, poate sperând că romanii vor avea dificultăți în a trimite o altă armată.

„Nu erau proști. Au luptat alături de romani mult timp, așa că știau cum funcționează campaniile romane. Dar probabil nu au luat în calcul faptul că romanii mai aveau și pretori”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Acum 400 de milioane de ani, un scorpion gigantic domina mările

Test de cultură generală. Câte minute a durat cel mai scurt război din istorie?

Case mortuare unice din Epoca Fierului și a Vikingilor, dezgropate în Norvegia

Egiptenii antici au folosit atât de mult cupru încât au poluat portul din apropierea piramidelor