Home » Istorie » O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii

O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii

O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii
Foto: Ashkenazi et al., Journal of Roman Archaeology, 2024
Publicat: 07.09.2024

Cercetători de la Institutul de Arheologie Sonia & Marco Nadler de la Universitatea din Tel Aviv (Israel) au utilizat o gamă largă de tehnologii moderne, incluzând drone, senzori de la distanță și modelare digitală 3D, pentru a realiza prima analiză obiectivă și cuantificată a sistemului de asediu roman de la Masada. Descoperirile sugerează că, contrar mitului răspândit, asediul roman de la Masada din anul 73 e.n. a durat cel mult câteva săptămâni.

Studiul a fost realizat de expediția Neustadter din cadrul Institutului de Arheologie Sonia & Marco Nadler de la Universitatea din Tel Aviv (TAU), condusă de dr. Guy Stiebel, împreună cu dr. Hai Ashkenazi (în prezent șef al departamentului de Geoinformatică al Autorității pentru Antichități din Israel) și doctoranzii Boaz Gross (de la Universitatea din Tel Aviv și Institutul de Arheologie din Israel) și Omer Ze’evi-Berger (în prezent la Universitatea din Bonn, Germania).

Studiul face parte dintr-o amplă misiune a expediției, care implementează instrumente avansate și pune întrebări noi, în încercarea de a obține o înțelegere mai profundă a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în asediul roman de la Masada.

Lucrarea a fost publicată în Journal of Roman Archaeology.

Asediul roman de la Masada a durat mult mai puțin decât se credea

„În 2017, expediția mea a reluat, în numele Institutului de Arheologie Sonia & Marco Nadler de la TAU, săpăturile la Masada, un sit faimos la nivel mondial, explorat intens încă din secolul al XIX-lea și pe parcursul secolului al XX-lea. Expediția noastră formulează câteva întrebări noi și implementează numeroase instrumente de cercetare inovatoare care nu au fost disponibile pentru generațiile anterioare de arheologi. În acest fel, intenționăm să obținem noi perspective asupra a ceea ce s-a întâmplat de fapt acolo înainte, în timpul și după Marea Revoltă Evreiască”, explică dr. Stiebel.

„Ca parte a acestui proiect amplu, acordăm multă atenție științifică împrejurimilor sitului. Folosim drone, senzori de la distanță și fotografii aeriene pentru a colecta date precise de înaltă rezoluție de la Masada și din împrejurimile sale, cu un accent special pe trei aspecte: sistemele de apă, traseele care duc către și de la fortăreața palatului și sistemul de asediu roman. Informațiile colectate sunt utilizate pentru a construi modele digitale 3D care ne oferă o imagine clară și precisă a terenului relevant. În studiul actual, ne-am concentrat pe sistemul de asediu, care, datorită locației izolate și a climatului deșertic, este cel mai bine conservat sistem de asediu roman din lume”, continuă cercetătorul.

„Timp de mulți ani, teoria dominantă care a devenit un mit modern a susținut că asediul roman de la Masada a fost o luptă grea care a durat trei ani. În ultimele decenii, cercetătorii au început să conteste această idee din diverse motive. În acest prim studiu de acest tip, am examinat problema cu ajutorul tehnologiilor moderne care permit măsurători obiective precise”, a adăugat el.

Tehnologie modernă

Cercetătorii au folosit drone echipate cu senzori de distanță care au furnizat măsurători precise, de înaltă rezoluție, ale înălțimii, lățimii și lungimii tuturor caracteristicilor sistemului de asediu. Aceste date au fost utilizate pentru a construi un model digital 3D precis, permițând calcularea exactă a volumului structurilor și a timpului necesar pentru a le construi, scrie Phys.org.

„Există estimări fiabile privind cantitatea de pământ și pietre pe care un soldat roman era capabil să o mute într-o zi. De asemenea, știm că aproximativ 6.000-8.000 de soldați au participat la asediul Masadei. Astfel, am reușit să calculăm obiectiv cât timp le-a luat să construiască întregul sistem de asediu, opt tabere și un zid de piatră care înconjura cea mai mare parte a sitului. Am descoperit că construcția a durat doar aproximativ două săptămâni”, completează dr. Ashkenazi.

Un eveniment de o mare importanță

„Pe baza mărturiilor istorice antice, este clar că, odată ce rampa de asalt a fost finalizată, romanii au lansat un atac brutal, capturând în cele din urmă fortăreața în decurs de câteva săptămâni, cel mult. Acest lucru ne conduce la concluzia că întregul asediu al Masadei a durat doar câteva săptămâni”, spune el.

„Narațiunea Masadei, a Marii Revolte Evreiești, a asediului și a sfârșitului tragic, așa cum este relatată de Iosephus Flavius, a devenit parte din ADN-ul israelian și din etosul sionist, fiind bine cunoscută în întreaga lume. Durata asediului este un element major în această narațiune, sugerând că glorioasa armata romană a avut mari dificultăți în a cuceri fortăreața și a-i înfrânge pe apărătorii acesteia. Timp de mulți ani s-a presupus că asediul a durat trei ani, dar în ultimele decenii cercetătorii au început să conteste această credință nefondată”, spune dr. Stiebel.

Studiul care arată ce s-a întâmplat cu adevărat în asediul roman de la Masada

„În studiul nostru de primă importanță, am folosit măsurători obiective și tehnologii avansate pentru a clarifica această problemă cu primul răspuns științific bazat pe date. Pe baza descoperirilor noastre, susținem că asediul roman al Masadei a durat câteva săptămâni, cel mult. Așa cum au făcut imperiile de-a lungul istoriei, romanii au venit, au văzut și au cucerit, înăbușind rapid și brutal revolta din această locație îndepărtată”, adaugă el.

„Concluzia noastră, însă, nu diminuează importanța acestui eveniment istoric, iar multe întrebări rămân în continuare de investigat. De exemplu, de ce au depus romanii atât de mult efort pentru a cuceri această fortăreață izolată și aparent neimportantă?”, se întreabă omul de știință.

„Pentru a răspunde la această întrebare și la multe altele, am inițiat un proiect vast și inovator în Masada și împrejurimi, colectând date și analizându-le amănunțit în laboratoarele Institutului de Arheologie Sonia & Marco Nadler de la TAU, în colaborare cu alți cercetători, pentru a arunca în cele din urmă o nouă lumină asupra vechii enigme: Ce s-a întâmplat cu adevărat la Masada?”, declară cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce arată Băile Suburbane din Pompeii despre obiceiurile sexuale ale romanilor?

Oamenii de știință au găsit creierul intact al unui vierme vechi de 520 de milioane de ani

Rămășițe rare, descoperite într-un tezaur misterios

Ce mister ascunde un mormânt plin de copii de acum 2.500 de ani?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Câţi bani mai economisesc românii?
Câţi bani mai economisesc românii?
Progres „remarcabil” în tratarea cancerului de col uterin. Riscul de deces, redus cu 40%
Progres „remarcabil” în tratarea cancerului de col uterin. Riscul de deces, redus cu 40%
Cea mai proastă stare financiară din ultimii 20 de ani pentru cele mai sărace țări din lume
Cea mai proastă stare financiară din ultimii 20 de ani pentru cele mai sărace țări din lume
Cum a ajuns o specie din Marea Neagră să invadeze lacurile din Elveția?
Cum a ajuns o specie din Marea Neagră să invadeze lacurile din Elveția?
De ce carnea are mai multe proteine ​​decât legumele?
De ce carnea are mai multe proteine ​​decât legumele?
„Update Go4it” #5: Narcis Drejan vorbește despre pasiunea pentru gaming și impactul tehnologiei în sport
„Update Go4it” #5: Narcis Drejan vorbește despre pasiunea pentru gaming și impactul tehnologiei în sport
Plantele din Europa au început să migreze spre vest din cauza poluării și a schimbărilor climatice
Plantele din Europa au început să migreze spre vest din cauza poluării și a schimbărilor climatice
Unul din patru adulți crede că are ADHD nediagnosticat, potrivit unui sondaj
Unul din patru adulți crede că are ADHD nediagnosticat, potrivit unui sondaj
Cum poți vedea cometa Tsuchinshan–Atlas cu ochiul liber? „Priviți cât mai repede cu putință”
Cum poți vedea cometa Tsuchinshan–Atlas cu ochiul liber? „Priviți cât mai repede cu putință”
Primul satelit reutilizabil al Chinei a fost recuperat împreună cu încărcăturile științifice
Primul satelit reutilizabil al Chinei a fost recuperat împreună cu încărcăturile științifice
Test de cultură generală. Care este cea mai adâncă groapă de pe Pământ?
Test de cultură generală. Care este cea mai adâncă groapă de pe Pământ?
Calea Lactee ar face parte dintr-o structură mult mai mare care pune la încercare modelele cosmologice
Calea Lactee ar face parte dintr-o structură mult mai mare care pune la încercare modelele cosmologice
Un robot a dirijat în premieră mondială orchestra simfonică de la Dresda
Un robot a dirijat în premieră mondială orchestra simfonică de la Dresda
Cum vrea Apple să-i ajute pe utilizatorii de iPhone și iPad care suferă de rău de mașină?
Cum vrea Apple să-i ajute pe utilizatorii de iPhone și iPad care suferă de rău de mașină?
Temperaturile scad în toată țara. Cum va fi vremea până la finalul lunii octombrie?
Temperaturile scad în toată țara. Cum va fi vremea până la finalul lunii octombrie?
Mata Hari, spioana scandaloasă
Mata Hari, spioana scandaloasă
Cine sunt cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Economie din 2024?
Cine sunt cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Economie din 2024?
Măsuri stricte pentru a combate poluarea aerului, anunțate de Guvernul din Delhi
Măsuri stricte pentru a combate poluarea aerului, anunțate de Guvernul din Delhi