Otrava de pe o săgeată de acum 7.000 de ani este cea mai veche găsită până acum

Acum peste 7.000 de ani, un chimist preistoric a preparat o poțiune otrăvitoare, a aplicat-o cu grijă pe vârful unei săgeți și a așezat-o într-o tolbă făcută dintr-un os de femur. În 2025, rămășițele fizice ale acestui moment sunt încă intacte, otrava de pe o săgeată reprezentând cea mai veche dovadă clară a utilizării unui „amestec complex de otravă pentru săgeți” din lume.

Arheologii au descoperit un femur de bovideu la începutul anilor 1980 într-un strat al Peșterii Kruger, din Africa de Sud, locuit între anii 6222 î.Hr. și 3901 î.Hr. Radiografiile inițiale ale osului au relevat prezența a trei vârfuri de săgeți din os în interiorul cavității măduvei. Acum, cercetătorii de la Universitatea din Johannesburg (Africa de Sud) au reexaminat otrava de pe o săgeată și au realizat că ar fi putut trece cu vederea un detaliu esențial.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Folosind două metode avansate de analiză chimică, cromatografie de gaz cu spectrometrie de masă și cromatografie lichidă ultra-performantă, echipa a analizat matricea chimică din jurul vârfurilor de săgeți și a identificat mai multe substanțe asociate cu otrăvurile preistorice pentru vânătoare.

Printre chimicalele detectate se numără digitoxina și strofantidina, ambele capabile să perturbe funcționarea normală a inimii. De asemenea, cercetătorii au descoperit acid ricinoleic, ceea ce sugerează că ricina ar fi putut fi un al treilea ingredient toxic în acest amestec letal, notează IFL Science.

Ce ne arată despre trecut otrava de pe o săgeată?

În studiul lor, specialiștii explică faptul că „proteinele mai mari și polizaharidele se descompun în componentele lor odată cu trecerea timpului, ceea ce înseamnă că unele substanțe ar fi putut fi omise”. Deși mostra analizată este relativ bine conservată, „nu putem ști cu exactitate cât de mult din compoziția originală s-a pierdut din cauza vârstei probei”.

Toate toxinele identificate sunt de origine vegetală, însă provin din specii diferite de plante. Acest lucru sugerează că vânătorul preistoric avea cunoștințe farmacologice avansate și combina ingrediente pentru a crea un amestec extrem de eficient. Mai mult, unele dintre aceste substanțe ar putea proveni din plante care nu erau native regiunii, ceea ce indică posibilitatea unui schimb de resurse pe distanțe lungi.

Momentul exact în care oamenii au început să folosească săgeți otrăvite rămâne necunoscut, însă este clar că această tehnică le oferea un avantaj semnificativ. Homo sapiens sunt unii dintre cei mai buni alergători de anduranță din regnul animal, ceea ce le-a permis să devină maeștri ai „vânătorii prin persistență”, o strategie în care urmăreau prada până când aceasta ceda din cauza epuizării.

O săgeată bine plasată putea accelera considerabil acest proces, iar una otrăvită și mai mult.

Alte dovezi de otrăvuri antice

Anterior, cercetătorii au identificat dovezi ale prezenței acidului ricinoleic în Peștera Border, din Africa de Sud, într-un strat de acum 24.000 de ani. Substanța provine din planta de ricin (Ricinus communis), ale cărei semințe conțin ricină, o toxină letală. Cu toate acestea, uleiul de ricin putea fi folosit și în scopuri medicinale sau pentru tratarea pieilor. De asemenea, acidul ricinoleic a fost găsit pe o lingură de lemn, un obiect care nu poate fi considerat periculos.

Unii oameni de știință susțin că vârfurile de piatră descoperite în Franța, datate la 54.000 de ani, ar fi putut fi folosite pentru săgeți otrăvite, dar dovezile rămân neconcludente.

Pentru moment, acest nou studiu reprezintă „cea mai veche rețetă complexă de otravă pentru vânătoare identificată fără echivoc”, marcând un pas important în înțelegerea utilizării timpurii a substanțelor toxice în istoria umanității.

Studiul a fost publicat în revista iScience.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce a dezvăluit o investigație științifică despre un craniu dezgropat în 1929, considerat a fi al surorii Cleopatrei

Fosilele unei „șopârle teribile” rescriu istoria globală a dinozaurilor

Tatuaje uluitoare au fost descoperite pe mumii peruviane de acum 1.200 de ani

Ce au găsit arheologii într-un puț roman vechi de 2.000 de ani?