De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice? Construcția mormintelor megalitice complexe a fost o trăsătură definitorie a perioadei neolitice în Europa, însă acest obicei pare să fi încetat destul de brusc spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. De-a lungul timpului au fost propuse numeroase explicații, iar un nou studiu sugerează că motivul ar putea fi legat de o prăbușire masivă a populației, cunoscută drept „declinul neolitic”.

De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice? Analize genetice anterioare din Scandinavia au indicat că încetarea construcției acestor morminte a coincis cu o schimbare rapidă a populației, când fermierii neolitici au fost înlocuiți de migranți proveniți din stepa euroasiatică. Pentru a verifica dacă același fenomen s-a produs și în alte părți ale Europei, cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, de lângă Paris.

• Test de cultură generală. Ce este „Gura Adevărului”?
• Cuza a murit în urmă cu 153 de ani, la Heidelberg, Germania. Conspiraţia din spatele abdicării…

Rezultatele arată că mormântul a fost folosit în două faze distincte. Prima, aproximativ între anii 3200 și 3100 î.Hr., este asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, însă, include persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței, sugerând o înlocuire a populației începută în jurul anului 2900 î.Hr.

„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat autorul studiului, Frederik Seersholm.

De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani? Iată ce dezvăluie dovezile ADN!

Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate sunt în acord cu descoperiri din alte morminte neolitice din Germania, Danemarca și Suedia, unde există dovezi similare de schimbări demografice la începutul mileniului al III-lea î.Hr. În ansamblu, aceste date sugerează un declin neolitic extins, în care societățile care construiau morminte megalitice au dispărut și au fost ulterior înlocuite de migranți din sudul Europei sau din stepa eurasiatică.

Pe lângă diferențele genetice, noii veniți prezintă și schimbări culturale, mai ales în practicile funerare. În Bury, de exemplu, în prima fază, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă. În faza a doua, nu mai există această aliniere, iar corpurile sunt depuse în poziții chircite.

Întrebarea principală rămâne cauza acestui declin la scară continentală. Căutând indicii, cercetătorii au observat că în prima fază există un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari, ceea ce sugerează o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. Acest lucru ar putea indica un eveniment catastrofal, precum război, foamete sau o epidemie.

În plus, în rămășițele din prima fază au fost identificate frecvent urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă. Această descoperire ridică posibilitatea ca declinul neolitic să fi fost provocat, cel puțin parțial, de o epidemie, o ipoteză discutată anterior, dar încă dezbătută.

„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a explicat cercetătorul Martin Sikora, citat de IFL Science.

Un vid demografic care a fost acoperit de alte populații

Deși încă există incertitudini, rezultatele par să confirme amploarea acestui declin neolitic, sugerând că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o perioadă de pauză, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.

„Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, concluzionează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum mirosea respirația lui T. Rex? Iată ce spun oamenii care reînvie mirosuri străvechi!

A fost vreodată Antarctica un tărâm verde, fără gheață?

Izvoarele termale antice dezvăluie cum a supraviețuit viața pe un Pământ toxic

Un document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența unui rege nubian semilegendar