Un mod de reproducere extraterestru, descoperit într-o fosilă veche de 125 de milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Natura le-a înzestrat pe mame cu modalități surprinzătoare de a se reproduce și de a avea grijă de puii lor.

Unele mame, cum ar fi cele de crocodili și rechini, pot sări complet peste partea cu sexul, folosind o adaptare care poate fi urmărită până la dinozauri pentru a se clona singure. Mamele scorpion își cară puii cu carapacea încă moale pe spate.

Însă explorarea rădăcinilor evolutive ale acestor diverse metode materne este dificilă, deoarece țesuturile reproductive se descompun rapid după moartea unui animal.

Acum, o descoperire incredibilă publicată în Scientific Reports oferă o perspectivă rară: o echipă internațională de cercetare a descris o scoică „însărcinată” veche de 125 de milioane de ani, cu țesuturi moi conservate, inclusiv puii ei minusculi. Oamenii de știință au căutat un astfel de specimen timp de decenii.

„Aceasta este cea mai veche dovadă fosilă cunoscută care atestă că aceste scoici aveau grijă și își protejau puii în curs de dezvoltare. Până acum, această strategie de reproducere era cunoscută doar la speciile vii”, spune Martin Munt, curator la Dinosaur Isle Museum din Marea Britanie și cercetător invitat la Universitatea din Portsmouth.

Scoica antică, o creatură pe care în general nu ne-o imaginăm ca fiind maternă, este o bivalvă. Ea aparține unui grup uriaș de moluște cu două cochilii, care cuprinde peste 40.000 de specii fosile și 50.000 de specii actuale, incluzând cele mai cunoscute ingrediente pentru fructe de mare, cum ar fi clamele, midiile, stridiile și scoicile Saint-Jacques.

O perspectivă rară

Specimenele de scoici fosilizate au fost găsite pe Insula Wight, o insulă de pe coasta de sud a Angliei, un sit faimos pentru descoperirile sale bogate de fosile din Cretacic.

„Nu numai că această descoperire oferă o privire rară asupra modului în care se reproduceau vechile scoici de apă dulce, dar ajută și la explicarea modului în care aceste animale s-au adaptat cu succes la viața în râuri și lacuri în urmă cu milioane de ani”, spune Munt.

Creaturile studiate în acest caz, Margaritifera valdensis, sunt înrudite cu scoicile perliere de apă dulce din prezent, care cuprind până la 1.000 de specii vii. De asemenea, ele au una dintre cele mai unice strategii de reproducere dintre toate nevertebratele, demnă de un xenomorf, scrie ScienceAlert.

Mai întâi, are loc un scenariu clasic: masculii eliberează spermă în apă, pe care femelele o folosesc pentru a fertiliza ouăle în interiorul unei camere de incubație situate într-o porțiune specializată a branhiilor lor. Pe lângă adăpost, moluștele mame le oferă puilor lor în creștere calciu, un mineral care ar fi putut ajuta la conservarea acestor specimene.

O strategie complexă de reproducere

Puii se dezvoltă apoi în larve care, asemenea unor paraziți, trebuie să infecteze pești pentru a ajunge la maturitate. Larvele se atașează de branhii și înotătoare și cresc sub pielea peștelui, desprinzându-se în cele din urmă pentru a forma noi colonii de scoici.

„Aceste noi fosile demonstrează că această strategie complexă de reproducere evoluase deja până în Cretacicul Timpuriu”, spune Aleksandra Skawina, expertă în bivalve fosile la Universitatea din Varșovia și coautoare a studiului.

Această cercetare elucidează, de asemenea, originea unui material întunecat și misterios numit „molluskite”, descris pentru prima dată în urmă cu aproape 200 de ani. „Am descoperit că acest material este de fapt format din țesuturi moi fosilizate și structuri reproductive care au fost excepțional de bine conservate de către minerale”, explică coautorul studiului, Rafael P. Lozano, geochimist la Institutul Geologic și Minier din Spania.

Din păcate, aceste animale uimitoare se numără în prezent printre cele mai amenințate creaturi. Poluarea, proiectele de construcții, exploatările, schimbările climatice și alți factori distrug sistemele de apă dulce.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O fosilă de maimuță din Egipt, veche de 17 milioane de ani, ar putea rescrie originile umane

O fosilă de 518 milioane de ani este cea mai veche dovadă a existenței colților de păianjen

O fosilă de salamandră înrudită cu celebrul axolotl a fost descoperită în Mexic

O fosilă de 250 de milioane de ani a dezvăluit ceva neașteptat despre mamifere