Un mic prădător din Jurasic a deschis calea către evoluția creierului uman

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O fosilă veche de 165 de milioane de ani, aparținând unei specii numite Megacauda sungei, oferă o perspectivă neașteptată asupra modului în care s-au dezvoltat mamiferele.

Deși măsura doar jumătate de metru de la nas la coadă și cântărea două kilograme, acest prădător era un uriaș printre rudele sale din perioada Jurasică.

Descoperirea, realizată de o echipă internațională de cercetători din Shenyang, Chicago și Bonn, a fost publicată în revista Nature.

Cu o blană scurtă și o coadă lată și plată, Megacauda sungei semăna cu o vidră sau un castor modern. Reconstrucțiile tridimensionale realizate prin tomografie computerizată arată că se deplasa eficient prin apă dând din picioarele din față și ondulându-și coada.

Aceasta reprezintă cea mai timpurie dovadă a unui stil de viață acvatic la rudele timpurii ale mamiferelor.

O perspectivă neașteptată asupra modului în care s-au dezvoltat mamiferele

Cea mai importantă descoperire anatomică este însă prezența dovezilor unui văl palatin moale dezvoltat, care separa cavitatea bucală de faringe.

Spre deosebire de reptile sau crocodili, care trebuie să-și încline capul și să folosească gravitația pentru a înghiți prada, mamiferele au o structură complexă a osului hioid și a căilor respiratorii care le permite să înghită și să respire în același timp.

Această adaptare anatomică a fost crucială în evoluția mamiferelor, permițând puilor să se hrănească în siguranță cu lapte matern fără ca lichidul să pătrundă în căile nazale.

O adaptare crucială

Alăptarea eficientă a oferit un aport nutritiv masiv, esențial pentru dezvoltarea unui creier mai complex.

Prof. dr. Thomas Martin de la Universitatea din Bonn subliniază că evoluția vălului palatin și modelarea faringelui au pus bazele dezvoltării cerebrale care a dus, în cele din urmă, la apariția oamenilor.

Specia aparține docodontelor, un grup extins din Mezozoic. Descoperirea ei în Mongolia Interioară demonstrează că, cu mult înainte ca mamiferele moderne să devină dominante pe Pământ, strămoșii lor experimentau deja stiluri de viață extrem de variate, de la mediul acvatic la cel arboricol sau subteran, scrie Sciencedaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un dinozaur gigant ar putea schimba tot ce știm despre titanii din Jurasic

O reptilă preistorică „de mărimea unui delfin” a fost găsită pe „Coasta Jurasică”

Un studiu a dezvăluit moartea teribilă suferită de un pește din Jurasic

Ce mâncau, de fapt, dinozaurii? Cel mai probabil alge marine, indică noi fosile