Prima pagină Lumea digitala

Mitul Multitaskingului sau cum ne complicam singuri viata

Cecilia Stroe | 09.22.2009 | ● Vizualizări: 731
Mitul Multitaskingului sau cum ne complicam singuri viata     multitasking, psihologie, tehnologie digitala, hi tech, omul modern, internet, retele de scializare online, facebook, ipod, abilitatea de a face doua lucruri in acelasi timp + zoom
Galerie foto (9)

Cand vine vorba de multitasking, omul modern este un adevarat “maestru”. Cu un ochi citeste o carte si cu altul se uita la stiri. Pe genunchi tine laptopul prin intermediul caruia vorbeste cu un prieten si isi actualizeaza profilul de Facebook. La fiecare doua minute, arunca o privire la ecranul telefonului mobil pentru a vedea daca a primit vreun sms. Totul in timp ce din iPod ii urla in urechi ultimul hit al formatiei preferate.

Neuron / Napoleon

Si totusi, potrivit unui studiu publicat recent in revistaNeuron, chiar si-atunci cand credem ca ne-amperfectionat capacitatea pentru multitasking, de fapt nu ne-amimbunatatit-o decat pe aceea de a sari mai rapid de la o treaba laalta si-inapoi. Cu alte cuvinte, desi ne putem antrenacreierul sa lucreze mai eficient in timp ce noi ne facem numarul de"jonglerie", de fapt nu reusim niciodata chiar sa facemdoua lucruri simultan. Pur si simplu, creierele noastre nusunt "construite" astfel incat sa rezolve acel soi de procesareparalela a informatiilor de care ne place sa credem ca suntemcapabili.

Pe de alta parte, unii sunt gata sa bage mana-n foc caexista persoane capabile sa faca mai multe lucrurideodata. De fapt, exista o teorie conform careia, in urmaunui antrenament sustinut, poti face astfel incat anumiteactivitati de rutina sa devina "automate", si daca acea parte acreierului insarcinata cu "procesarea" fiecarui detaliu nu trebuiesa depuna respectivul efort, atunci iti poti vedea de-al taumultitasking bine merci (ca muncesti, nu gandesti, nu-iasa?!...).



Lucrurile ar putea totusi sa nu stea chiar asa; cel putin daca esa dam crezare celor mai recente studii in materie. Pe cat se pare,chiar si "multitaskerii" indelung antrenati tot au nevoie sa-si"consulte" cortexul prefrontal cerebral pentru a duce o trebusoarala bun sfarsit, doar ca practica face ganditul mai"sprinten", permitandu-le asadar sa treaca de la un "task" la altuldestul de rapid incat sa para a le rezolva in modsimultan.

Multitaskingul, un “contorsionism” cognitiv

Conceptul a fost imprumutat din informatica si desemneazacapacitatea unui sistem de a urmari mai multe programe inmod concomitent, dar unii il considera doar "sindrom deatentie partiala continua provocata de utilizarea multipla atehnologiilor digitale". Mai simplu spus, tendintaschizofrenica a omului modern complet cufundat in ecosistemultehnologic, care urmareste si administreaza mai multe instrumentede comunicare, coplesit sub imensa cantitate de date, informatii sistimuli.

In ultima instanta, mai mult sau mai putin si fiecare in felullui, toti practicam o forma de multitasking; numai ca cei convinsica acesta reprezinta si un indicator al eficientei vor trebui sa-sischimbe parerea.

Studiile facute in ultimii ani de cercetatori de laMassachusetts Institute of Technology (Mit) din Cambridge si uneleexperimente conduse de Michigan University si Federal AviationAdministration au demonstrat ca e foarte dificil sa duci labun sfarsit doua activitati in acelasi timp intrucat creierul nu iain considerare o a doua sarcina la care este supus decat dupa ce arezolvat-o pe prima, si ca mutarea atentiei de la osarcina la alta are implicatii negative asupra performatelorprofesionale. Iar daca multitaskingul comporta o capacitate deelaborare mai rapida si mai flexibila a informatiilor, o faceplatind un pret: inhiband procesele de formare a memoriei de lungadurata.

Multitaskingul este "ca si cum ai juca tenis cu treimingi" considera psihiatrul american Edward M. Hallowell.Adica, super-activitatea la care ne supunem creierul este cuadevarat apreciabila, dar la fel sunt si efectele nocive pe care leriscam, deoarece a-ti deplasa atentia de la o sarcina la alta aduceprejudicii concentrarii atentiei si perceptiei, capacitatii deinvatare si dobandirii unor cunostinte aprofundate, scadeperformantele intelectuale, reduce productivitatea, si in generalare repercursiuni negative asupra nivelului de stresresimtit si a starii de spirit.

De asemenea, desi activitatile multiple desfasurate concomitentiti creeaza iluzia ca poti face multe lucruri deodata, asta nuinseamna nici pe departe ca ai castigat timp. Tentativa e iluzoriesi imposibil de atins pentru simplul fapt ca in natura nuexista deocamdata un creier capabil sa desfasoare mai multeactivitati simultan, cu maxim de rezultate si mai ales, farastres.

Bolnavi de conexiune nereusita

"Generatia multitasking": asa au fost definiti tinerii nascutiin anii '90, care par a fi cumva inzestrati din nascare cucapacitatea de a desfasura mai multe activitati in acelasi timp,servindu-se de tot mai multe medii si limbaje; daca pana in urma cucirca 10 ani parintii puteau cere copiilor "sa inchidatelevizorul", de-acum "mantra" ar trebui sa contina "sicalculatorul/ telefonul/ iPod-ul/consola video, etc".

Or fi (unii) adulti alarmati cu privire la viitorul propriilorcopii, dar realitatea este ca pe acestia din urma nu-iingrijoreaza. Ba chiar dimpotriva. Cei mai multi declara case simt cat se poate de in largul lor utilizand mai multetehnologii deodata si ca acest lucru le permite sa se achite deindatoriri (vezi teme) in mai putin timp. De ce sa citesticapitole lungi, interminabile dintr-o carte cand le poti"sintetiza" printr-un simplu click? Dintr-o carte ajunge dacaintelegi "conceptul fundamental", iar dintr-un film, "cum setermina", nu-i asa?

Psihologii americani discuta despre o noua "epidemie" inrandul teenager-ilor, o boala care le "scurt-circuiteaza" creierelesi pe care au numit-o "off-line disease" (maladiaconexiunii nereusite): ajunge o simpla cadere a retelei de internetin cartier pentru ca cei afectati sa cada prada unor atacuri depanica, insomnie, dureri de cap si de stomac. Simptome care cel maiadesea dispar ca prin minune odata cu restabilirea conexiunii.(Cunoscutul serial de animatie Southpark a avut un episod, Over Logging, foartespumos dedicat acestei teme.)

Arme de distragere in masa

Atentia fragmentata, scaderea concentrarii si memoriadefectuoasa creeaza probleme semnificative dezvoltarii capacitatiide analiza critica si rationament a generatieimultitasking. Potrivit cercetatorului american JordanGrafman, a face salturi "mortale" intre un media si altul nu estedecat o obositoare gimnastica mentala care nu duce la nimic bun.Adevarata invatare, afirma el, implica ore in sir destudiu, reflectie si analiza. Prin urmare, tinerii seadapteaza tot mai mult unor "performante scurte" si cel maiprobabil, in eventualitatea necesitatii de a dezvolta un concept sevor dovedi incapabili sa raspunda intr-o maniera adecvata.

Totusi, nu toti oamenii de stiinta sunt de acord cu acestscenariu catastrofic. Intr-un studiu publicat in revistaNewsweek se afirma ca multitudinea de informatiisi stimuli primite de o persoana simultan favorizeaza creierul sigandirea. In cadrul experimentului citat in revista,inchisi intr-o camera bombardata cu lumini si sunete, voluntariiadolescentii au reusit sa se concentreze rezolvand probleme simplede matematica si scriind teme scurte, spre deosebire insa de ceiadulti, care au clacat. Iar motivul pentru care acest lucru estenormal pentru tineri, dar nu si pentru parintii lor, spunspecialistii in cauza, nu este numai obisnuinta; tine de insasifiziologia creierului: in mod deosebit deZona Brodmann 10 din cortexului prefrontal, undesunt "parcate" si apoi preluate sarcinile mentalene-finalizate.

Aceasta regiune se pare ca este una dintre primele afectate devarsta si da impresia simultaneitatii in ceea ce inrealitate este o rapida succesiune de actiuni cerebrale.Pentru ca, pana la urma, procesorul uman (la fel ca cel alcomputerului) tot nu poate face doua lucruri complexe deodata.

CITESTE SI: