Nostradamus – profet, vizionar sau sarlatan ?

Astrologie, astronomie, vrajitorie, divinatie, chiromantie sau…inselaciune? Vreme de secole, istorici, oameni de stiinta sau oameni simpli s-au intrebat care dintre aceste cuvinte ar descrie mai bine creatia celebrului si inca controvesatului Michel de Nostradame. A fost acesta un vizionar, un om inzestrat de divinitate sau un om de stiinta erudit? Sau poate omul potrivit la locul potrivit…

Istoria pastreaza in memoria sa biografii ale unor oameni celebri, insa a caror sursa a creatiei si existenta au ramas inca un mister. In cazul lui Nostradamus nu este inca foarte clar daca omul a supravietuit operei sau opera a supravietuit omului, insa este cert ca interesul starnit in jurul acestui subiect are o natura duala: atat omul Nostradamus, cat si opera sa au fascinat generatii intregi de cercetatori, dintre care unii si-au inchinat intreaga viata aprofundarii si dezlegarii aurei de mister pe care un medic care a trait cu aproape 500 de ani in urma a reusit sa o creeze in jurul sau.

Formatia unui vizionar

• Redescopera Maratonul Misterelor!
• Rods – creaturi fascinante sau iluzie optica?

Michel se naste in anul 1503 in sanul unei familii evreiesti, proaspat convertita la catolicism. Desi copiii familiei Nostradame sunt crescuti in spiritul religiei catolice, exista dovezi ale unei cunoasteri temeinice ale Cabalei in cazul lui Nostradamus si chiar influente ale dogmei cabalistice in randul Profetiilor. Michel a fost educat in spiritul umanist, cu un accent deosebit asupra limbilor straine. Desi intr-un anumit moment al vietii sale biografii pierd firul educatiei tanarului Michel, opera sa oglindeste intru totul preceptele Renasterii. Exista o dovada, totusi, a inscrierii acestuia la cursurile de medicina ale facultatii din Montpellier, care dateaza din 23 octombrie 1529. Nu se stie cat au durat studiile sale de medicina, insa exista marturii ale trecerii sale prin diverse zone ale Frantei, in care practica profesia de medic. Pentru acesta, practica era cu mult mai elocventa in cadrul unei meserii decat studiul teoretic. Primii ani ai carierei de medic ambulant i-au prilejuit legarea unor prietenii cu alti medici sau oameni de cultura. Inainte de a se stabili in Salon-de-Provence in anul 1547, intreprinde si o calatorie in Italia, prilej pentru a acumula mai multe cunostinte medicale, dar si gastronomice. Nostradamus nu este nici pe departe un rebel al epocii sale, ci doar unul dintre multii savanti ratacitori care umblau din oras in oras in cautarea unui protector si a unor ocazii de a-si exersa meseria. Din fericire pentru el, in acea vreme, cei care aveau cunostinte medicale nu prea aveau timp sa se plictiseasca si nici sa moara de foame.

La mare “moda” erau ciuma si epidemiile de orice fel, astfel incat oricine putea oferi un pic de alinare bolnavilor era binevenit. Intr-un astfel de episod avea sa-si piarda Nostradamus sotia si copilul, care nu au putut rezista flagelului ciumei ce bantuia asezarile europene in acea perioada. O pierdere dureroasa pentru tanarul medic, insa de neexplicat pentru cei care il cunosteau, intrucat acesta sustinea ca poseda reteta unui amestec special de plante care continea rumegus, irisi de Florenta, cuisoare, trestie, aloe si trandafiri, care aveau proprietatea de a vindeca ciuma. El insusi declara in ceea ce priveste leacul: “Nu s-a gasit nici un medicament care sa apere mai bine de ciuma ca acesta compozitie. Toti cei care o ingurgitau erau aparati de boala.” Paradoxul face ca tocmai pentru oamenii dragi din jurul sau reteta sa nu functioneze.
Desi medicina moderna nu are prea multe in comun cu astrologia sau stiintele oculte, secolul XVI pastreaza o alta pespectiva asupra interdisciplinaritatii. In acele vremuri, oamenii nu gaseau nimc ciudat in faptul ca un medic se ocupa in acelasi timp si de astrologie si de gastronomie, deoarece oamenii de stiinta buni la toate erau la mare moda. Ca multi invatati contemporani, Nostradamus a dovedit o aplecare speciala pentru stiintele oculte si pentru astronomie. Cunostintele de baza le-a deprins chiar in timpul facultatii, deoarece acestea erau considerate discipline necesare in profesiunea de medic, de vreme ce anumite tratamente erau realizate sau recomandate in functie de conjunctia planetelor. Nostradamus merge mai departe cu aceasta pasiune, care va deveni in scurt timp chiar meseria pe care o va practica pentru a-si castiga painea.

In 1550, dupa ce se stabileste in Salon-de-Provence, incepe editarea unui almanah, publicatie comerciala pentru mase aflata in mare voga la mijloc de secol XVI. Este vorba despre un calendar de predictii bazat in mod special pe “citirea in stele”. Acest gen cunoaste un succes neasteptat la public, prin urmare Nostradamus face primele previzuni mai mult din amuzament, insa le scrie intr-un stil enigmatic, asemanator cu cel abordat de oracole. Pentru deja cunoscutul medic, aceasta munca a reprezentat, cel putin la inceput, o imbinare a utilului cu placutul. Publicarea lor i-a adus un oarecare succes care se va transforma mai tarziu intr-o reputatie solida din momentul in care decide sa isi reuneasca toate predictiile intr-o lucrare mai ambitioasa, pe care o imprima la Lyon. Acest exemplar, o carte scumpa si rara in zilele moderne, avea sa fie prima carte a faimoaselor sale Centurii (ansamblu format din 100 de versuri). Prin aceasta lucrare ingrijita si dominata de referinte savante, Nostradamus se adreseaza unui public cultivat, format din umanisti, oameni de litere sau oameni instariti, un public care avea mijloacele intelectuale pentru a aprecia jongleriile mintale, dar si mijloacele financiare care ii puteau asigura autorului lor un loc de munca si protectie. Nu se stie inca sigur daca tiparirea Centuriilor a facut posibila chemarea la curtea regala a lui Nostradamus de catre Caterina de Medicis. Se pare ca regina, care manifesta o inclinatie catre stiintele oculte, divinatie si astrologie, i-a inmanat acestuia o suma mare de bani pentru a se bucura de serviciile lui. Cativa ani mai tarziu, Nostradamus primea chiar titlul de medic al regelui, insa acesta nu avut ocazia sa profite de pe urma acestei numiri, deoarece moare la doar 63 de ani, in casa sa din Provence-de-Salon, care mai exista si astazi.

Centuriile

Contestate de multi, imbratisate de majoritatea, succesul Centuriilor a dus la formarea unei adevarate scoli de interpretare, dupa moartea autorului acestora. Numeroase studii care au avut in vedere dezlegarea profetiilor au aparut imediat si de atunci pana in prezent, ele inca se mai tiparesc in diverse variante si acceptiuni, facand ca acestea sa para, cel putin la nivel inspirational, un sac fara fund. Unii dintre autorii care au incercat sa il prezinte pe Nostradamus lumii intregi au incercat abordari savante ale textului, in vreme ce altii s-au multumit sa sondeze doar la suprafata acestora. Rezultatul acestei isterii au fost o serie de studii care au aprofundat atat biografia omului, cat si opera savantului ca produs de inalta clasa, nicidecum o carte pentru distractia maselor. Unul dintre cele mai aprofundate studii, axat pe studierea stilului si limbajului profetiilor a fost publicat in 1710 si ii apartine preotului Jean Le Roux. In cartea sa, acesta a trecut in revista atat procedeele gramaticale si stilistice din text, cat si originea biblica, mitologica sau istorica care a stat la baza acestuia.

Faptul ca acesta a ales sa isi versifice si sa isi codeze lucrarea este unul dintre argumentele pe care exegetii sai il folosesc pentru a sustine eruditia lui Nostradamus.
Pe de alta parte, detractorii se folosesc de acelasi argument pentru a demonstra un fapt contrar: oricum ai citi sau interpreta Centuriile le poti suprapune peste aproape orice fapt istoric, deoarece acestea sunt destul de vagi si generale. Prin urmare, nu Centuriile prevestesc istoria, ci istoria se muleaza pe filonul narativ al acestora. Si nu sunt putine faptele istorice care isi gasesc locul in scrierile lui Nostradamus. Intreaga istorie a Frantei ar putea fi cuprinsa si interpretata prin intermediul profetiilor sale.

Unele dintre cele mai cunoscute catrene sunt cele referitoare la fuga regelui la Varennes si la moarea regelui Henric al II-lea in 1559. In fapt, foarte multi dintre biogafii lui leaga faima acestuia de interesul pe care cuplul regal Henric al II-lea si Caterina de Medicis l-a manifestat pentru aptitudinile sale astrologice si astronomice. Una dintre primele confirmari care nu a intarziat sa apara este previzunea mortii unui mare conducator, care avea in scurt timp sa se materializeze, dupa moartea regelui in timpul unui turnir. Catrenul I 35 a devenit imediat celebru, ramanand pana in ziua de azi un exemplu perfect care ilustreaza arta lui Nostradamus. Acesta a aparut in prima centurie, publicata in 1555:

”Leul galben pe cel batran il va invinge
Pe camp de lupta, doar dintr-o infruntare
In cusca-i de aur ochiu-i va strapunge:
La scurt timp de-o moarte cruda moare.”

O interpretare destul de facila in comparatie cu alte catrene, cu atat mai mult cu cat nici faptele istorice nu au ingreunat aceasta munca. Cusca de aur face referire la coiful regelui, iar leul galben nu poate fi altul decat Gabriel de Montgomery, cel care s-a transformat fara voia sa in ucigasul regelui. Dupa cum consemneaza istoria, in cadrul unui turneu, sulita lui Gabriel de Montgomery a patruns din greseala prin casca regelui, strapungandu-i ochiul. Regele avea sa moara in doar cateva zile, lasand Franta in doliu.
Darul lui Nostradamus nu s-a oprit numai la Centurii. Bucurandu-se de o pozitie privilegiata la curtea regala, acesta a avut numerose ocazii de a-si dovedi inzestrarea si arta citirii in stele. Unul dintre aceste episoade se refera la momentul in care medicul vizionar l-a analizat pe Henric al IV-lea, prezicandu-i ca dupa ceva depasi multe piedici va deveni regele Frantei si va avea o domnie lunga. Stiinta si cunostintele lui Nostradamus in materie de astronomie si astrologie au venit pe un fundal istoric potrivit. Multi regi se foloseau de astrologie pentru a se ghida in luarea decizilor in vremurile tulburi, unde prudenta era cuvantul de ordine. Toate curtile regale europene erau cuprinse in acea perioada de febra astrologiei, convinsi fiind de puterea astrelor si mai ales de ceea ce puteau ele sa faca pentru ei. Astrologii erau un soi de consilieri moderni, iar cuvantul lor, care il “traducea” pe cel al astrelor, atarna greu in luarea deciziilor regale.

O mare parte dintre cei care au studiat viata si opera lui Michel de Nostradamus era formata din oamenii de vaza ai vremurilor, de formatie literara sau stiintifica. Pentru a-si motiva studiul profetiilor, prin urmare a unor scrieri considerate populare, care intr-o anumita perioada cazusera in desuetudine, exegetii au sarit in apararea autorului lor, prezentandu-l in lumina favorabila a unui om de stiinta. Jocurile de cuvinte si artificiile narative nu sunt un produs al intamplarii, deoarece chiar educatia aleasa de care a beneficiat i-a permis autorului profetiilor sa foloseasca versificarea, incriptarea sau anumite cuvinte-cheie pentru a masca mesajul scrierii sale. Urmarea? Chiar si in zilele prezente, cand masina Enigma a fost inventata de mai bine de 50 de ani, admiratorii lui Nostradamus inca incearca sa patrunda secretele unui text scris in urma cu aproape 500 de ani.