De ce omul este mereu îngrijorat de câte ceva?

Participanţii au privit o serie de feţe generate pe computer şi au decis care dintre ele par ameninţătoare. Feţele au fost realizate cu atenţie pentru a se afla pe un spectru de la foarte intimidant la foarte inofensiv, relatează The Conversation.

Pe măsură ce li se arătau înfăţişări din ce în ce mai puţin ameninţătoare, s-a observat că definiţia acestui termen s-a schimbat, incluzând o varietate mai mare de feţe. Cu alte cuvinte, atunci când s-au terminat feţele ameninţătoare, voluntarii au început să definească în acest mod feţele pe care obişnuiau să le definească drept inofensive.

• De ce lemnul arde, dar metalul nu?
• De ce bărbații au păr facial, dar femeile nu?

În loc de a fi o categorie consecventă, „ameninţarea” depinde de cât de multe pericole au fost văzute recent.

Mai mult decât atât, acest tip de inconsecvenţă nu se limitează doar la ameninţări. Într-un experiment şi mai simplu, cercetătorii au rugat oamenii să catalogheze puncte în funcţie de culoare: albastru sau violet. S-a observat că atunci când punctele albastre deveneau rare, oamenii au început să spună că punctele cu o nuanţă slabă de violet sunt albastre.

Un al treilea experiment în care participanţii au citit studii ştiinţifice pentru a le clasifica drept morale sau imorale a scos la iveală aceeaşi inconsecvenţă. Şi în acest caz, judecata a fost în funcţie de mediu şi context.

Experţii susţin că acest tip de comportament vine ca urmare a faptului că creierului nostru îi place să facă comparaţii; comparăm ce este în faţa noastră cu cel mai recent şi apropiat context. Există şi un motiv – comparările într-un context restrâns necesită mai puţină energie decât o analiză de ansamblu a situaţiei.

Creierele umane au evoluat pentru a folosi astfel de comparaţii restrânse pentru că acestea oferă suficiente informaţii pentru a ne descurca în mediul înconjurător.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

25 de curiozităţi din psihologie

Adevărul despre 6 mituri celebre din psihologia populară

Cele mai răpândite concepţii greşite din psihologie. Cât de eficiente sunt mesajele subliminale – VIDEO

Găsirea altruismul pur în caracter, comportament, vârstă şi neuroimagistică