Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » De ce nu te poţi gâdila singur(ă)?

De ce nu te poţi gâdila singur(ă)?

De ce nu te poţi gâdila singur(ă)?
Publicat: 26.01.2019
Cele două senzaţii (dacă te atingi tu şi dacă te atinge altcineva) se simt diferit, chiar dacă atingerea propriu-zisă este aceeaşi. Motivul poate fi intuit într-o oarecare măsură: dacă cineva te atinge nu ai nicio informaţie directă dacă acţiunea va continua sau se va opri. De aceea oamenii nu se pot gâdila singuri, pentru că nu există un element al surprizei, dar un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Linköping din Suedia scoate la iveală că există ceva mai mult decât suspansul.

„Consider că simţul tactil şi atingerea între persoane este ceva foarte important pentru noi oamenii, dar nu este studiat foarte mult”, a precizat autoarea principală a studiului, Rebecca Böhme. Atingerea este primul mod prin care oamenii cunosc alţi oameni: chiar înainte de naştere, fetuşii simt interiorul pântecului. Mai târziu în viaţă, atingerea interpersonală este o parte cheie a vieţii noastre. De la strâns mâna la ridicarea unui copi, la atingerea altor oameni şi la simţirea atingerii altor oameni, toate acestea ne spun ceva despre mediul şi legăturile noastre cu alţii, scrie Popular Science.

Dar creierele noastre procesează atingerea socială şi atingerea proprie în moduri diferite. Noul studiu ajută la cunoaşterea unor părţi din acest proces. Böhme şi colegii ei au condus o serie de trei teste asupra diferitelor grupuri de participanţi pentru a vedea ce se întâmplă în sistemul nervos în timpul autoatingerii şi a atingerii de la alte persoane.

În primul test, au pus participanţii într-un RMN, găsind că în timpul propriei atingeri, mai puţine zone din creier sunt activate şi la o intensitate mai mică faţă de atingerea de la alţi oameni. În al doilea test, au rugat participanţii să îşi atingă propriile mâini şi simultan să le împungă cu un filament din plastic. Apoi, cercetătorii au întrebat voluntarii dacă au simţit filamentul şi unde au simţit cel mai mult atingerea – în mâna care atingea sau în braţul care simţea atingerea. În al treilea test, oamenii de ştiinţă au plasat un electrod pe degetele mari de la mână ale participanţilor şi l-au folosit pentru a urmări cât de repede procesează creierul informaţia de la propria atingere sau de la atingerea de la alţii.

S-a găsit că percepţia propriei atingeri are o prioritate mai mică pentru creier faţă de percepţia atingerii altor persoane, ceea ce nu a fost surprinzător. Ceea ce a părut neobişnuit este diferenţa semnificativă dintre cele două atingeri. „Această diferenţă extremă nu ste ceva la care mă aşteptam”, a precizat Böhme.

Studiul demonstrează că creierele participanţilor înţelegeau clar diferenţa dintre atingerea proprie şi atingerea de la alţii, cântărind experienţa în mod diferit: „eu” versus „nu eu” este definit de atingere.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De ce râdem când suntem gâdilaţi? Cercetătorii au aflat răspunsul

Noutate în lumea ştiinţifică. Ce se întâmplă cu oamenii care au capacitatea de a se gâdila singuri

Şoarecii sar de fericire atunci când sunt gâdilaţi – VIDEO

3 comportamente enigmatice ale corpului omenesc

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Limbile în care „stânga” și „dreapta” nu sunt reperele principale. Cum se orientează vorbitorii lor
Limbile în care „stânga” și „dreapta” nu sunt reperele principale. Cum se orientează vorbitorii lor
Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026
Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026
Ce poți face la 30 de ani pentru a îmbătrâni mai sănătos
Ce poți face la 30 de ani pentru a îmbătrâni mai sănătos
Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței
Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței
Sonda Juice tocmai a folosit Pământul drept o praștie gravitațională pentru a ajunge la Jupiter
Sonda Juice tocmai a folosit Pământul drept o praștie gravitațională pentru a ajunge la Jupiter
Scădere alarmantă înregistrată de cea mai mare colonie de pinguini din lume. Care este cauza?
Scădere alarmantă înregistrată de cea mai mare colonie de pinguini din lume. Care este cauza?
Euro continuă să se deprecieze în raport cu dolarul. Care este motivul?
Euro continuă să se deprecieze în raport cu dolarul. Care este motivul?
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
O metodă ingenioasă deschide o cale nouă de a detecta leziunile cerebrale după AVC
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă