Premieră mondială: s-au născut primii căţei concepuţi în eprubetă. FOTO+VIDEO

„Fiecare dintre noi a luat un căţeluş si l-a frecat cu un prosop mic până când acesta a început să schelălăie, atunci am înţeles că acesta e un succes. Ochişorii le erau închişi, iar căţeii erau pur şi simplu adorabili. Noi am verificat dacă câinii se simţeau bine şi dacă toţi respirau”, a declarat doctorul Alexander Travis, care conduce Laboratorul de la Institutul Baker pentru Sănătatea Animalelor la Colegiul de Medicină Veterinară a Universităţii Cornell (Ithaca, SUA).

 

Sursa foto: Mediafaxfoto

 

Puii s-au născut la 10 iulie 2015 şi sunt un mix de rase: Beagle, Labrador şi Cocker Spaniol. Toţi, cu excepţia unei femele, au fost adoptaţi. Cercetătorii au păstrat-o, pentru ca laboratorul să aibă propria lui femelă. Travis a adoptat şi el doi pui, pe care laboratorul îi urmăreşte în continuare. Aceştia pot fi deosebiţi datorită ojei cu care le-au fost vopsite unghiile, Roşu şi Verde (acestea rămânând să le servească şi drept nume).

 

Fertilizare în vitro (IVF) este procesul de fertilizare a ovulelor cu spermă în afara corpului. Acest proces este pe larg utilizat pentru a susţine reproducţia umană. Prima naştere a unui copil după fertilizare în vitro s-a întâmplat în 1978.

 

 

Potrivit lui Pierre Comizzoli, specialist în fiziologia reproductivă de la Institutul Smithsonian de Conservare Biologică din Front Royal (SUA), toate eforturile de fertilizare în vitro a unei ovule canine au eşuat până acum.

 

„Biologia câinilor este cu totul şi cu totul diferită de biologia umană. Gestaţia la câini durează doar două luni, iar femela naşte pui o dată sau de două ori pe an. Femela elimină ovule imature în loc de cele mature necesare pentru IVF”, a declarat Pierre Comizzoli.

 

În 2013, la Universitatea din Cornell s-a născu Klondike, primul căţel dintr-un embrion îngheţat. Femela a fost însămânţată artificial, iar embrionul a fost colectat, îngheţat şi implatat într-o mamă canină surogat. 

 

„Tehnica de fertilizare în vitro a câinilor s-ar putea dovedi utilă pentru conservarea speciilor pe cale de dispariţie, pentru eliminarea trăsăturilor dăunătoare unei rase, acestea având potenţial de cerectare aplicabil şi pentru bolile umane”, a declarat autorul principal al studiului de la Institutul Smithsonian de Conservare Biologică, Jennifer Nagashima. 

 

 

Sursa: Business Insider