Recifurile de coral se reabilitează mai bine decât se aşteptau cercetătorii – FOTO

”Acest rezultat are implicaţii importante pentru modul în care sunt protejate recifuri”, afirmă Jack Kittinger, de la departamentul de Conservare Internaţională, care este unul dintre autorii studiului.

Noul studiu a fost publicat în revista Nature şi a fost scris de 39 de oameni de ştiinţă din 34 de instituţii diferite printre care universităţi şi grupuri de conservare. Raportul a fost realizat pentru a crea sensibilitate la Simpozionul International al Recifului de Corali din Hawaii, care va avea loc între 19-24 iunie. Acest eveniment se întâmplă o dată la patru ani şi aduce împreună cei mai mari savanţi şi oameni de ştiinţă mondiali.

• O nouă hartă dezvăluie peisajul ascuns sub Antarctica în detalii fără precedent
• Cum influențează florile transmiterea virusurilor la albine?

Recifuriile de corali au fost tot mai afectate de încălzirea temperaturilor şi creşterea mărilor, cauzată de schimbările climatice.

”Recifuriile afectate, care sunt gestionate în mod durabil, mai au o şansă să se adapteze, în timp, la efectele schimbărilor climatice”, afirmă Kittinger.

Pentru a înţelege mai bine aceste fenomene în detaliu, echipa a efectuat mai mult de 6.000 de anchete a recifurilor din 46 de ţări. Cercetătorii au descoperit că zonele care au înregistrat cea mai mare recoltare pentru piaţa mondială au arătat cea mai mare pierdere de peşte şi alte specii şi, prin urmare, cel mai mare declin.

Pe de altă parte, recifurile care au experimentat mai multe utilizări durabile au fost în cea mai bună stare, rezultând în 15 „pete luminoase”. Acestea au fost cele mai frecvente în Insulele Solomon, părţi din Indonezia, Papua Noua Guinee şi Kiribati.

Oamenii de ştiinţă au fost suprinşi de un fapt. Unul dintre cele mai importante momente era că acele zone cu drepturi tradiţionale de titularizare şi tind să fie mai sănătoase. În cadrul acestui sistem, oamenilor locali li se permite să recolteze peşti şi nevertebrate. Beneficiile au fost mai pronunţate atunci când oamenii erau cei mai dependenţi de această resursă pentru traiul lor.

„Am crezut că acest lucru a fost contraintuitiv. Ne aşteptam la o relaţionare puternică a recifurilor cu recoltarea intensivă şi am găsit-o dar în sens invers. Ceea ce am văzut este că oamenii care sunt dependenţi de recolta crecută a peştilor şi a nevertebratelor sunt mai susceptibili de a fi administratori mai buni, probabil pentru că ei conştientizează când resursa lor se află în situaţii nefavorabile”, explică Kittinger.

Pe de altă parte, zonele cu un management slab al pescuitului au avut tendinţa de a vedea mai multe daune în recife decât zonele cu o mai bună supraveghere.

”Relaţia dintre peşti şi recife este indisolubilă. Peştii păstrează algele sub control, alimentându-se din constanta creştere a algelor. În cazul în care prea mulţi peştii sunt îndepărtaţi de oameni, algele cresc prea groase şi pot asfixia coralii”, afirmă Kittinger.

Un alt factor care a fost văzut în locurile mai puţin afectate este o groapă adâncă în apropierea recifurilor, unde peştii se puteau ascunde pentru a evita să fie prinşi.

Drept sugestii, oamenii de ştiinţă propun reglementarea pieţelor pentru a încuraja gestionarea mai bună a oceanului. Companiile şi consumatorii pot juca, de asemenea, un rol prin solicitarea unor fructe de mare mai durabile, respingând pescuitul nereglementat şi pirateria, precum şi insistând asupra faptului că drepturile populaţiei locale trebuie respectate.

Sursa: National Geographic

Vă recomandăm şi aceste articole: 

O MINUNĂŢIE a naturii se distruge într-un ritm alarmant. ”Aceasta a fost cea mai tristă expediţie de cercetare din viaţa mea” VIDEO